Viviana Elian, conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, a vorbit în cadrul Aspen Healthcare Forum, despre acest subiect atât din perspectiva profesorului, cât şi a clinicianului.
"Cred că există într-adevăr o problemă importantă, deoarece observăm o discrepanță foarte mare între datele obținute prin screening și evaluări populaționale și numărul pacienților care sunt efectiv diagnosticați cu obezitate. Din punctul meu de vedere, există trei direcții principale care ar putea fi îmbunătățite.
În primul rând, din perspectiva diagnosticării, este necesară formarea medicilor în abordarea obezității ca boală. Mult timp, obezitatea a fost privită exclusiv ca factor de risc sau ca element care contribuie la apariția altor patologii.
În prezent însă, trebuie abordată ca o boală în sine, cu mecanisme proprii, complicații specifice și opțiuni terapeutice dedicate. Din acest motiv, consider oportună introducerea unei discipline sau a unor module educaționale dedicate obezității în cadrul formării universitare.
În al doilea rând, pentru medicii deja formați, ghidurile de practică sunt esențiale. În momentul de față, România nu dispune de un ghid național de management al obezității. Este necesar să dezvoltăm un astfel de document și să îl completăm cu protocoale clare de prescriere care să faciliteze utilizarea corectă a terapiilor disponibile.
În al treilea rând, există problema timpului alocat consultației. Cele 15 minute disponibile în mod obișnuit sunt insuficiente pentru a explica modificările necesare ale stilului de viață și pentru a implementa un plan terapeutic complet, indiferent dacă vorbim despre tratament medicamentos sau despre intervenții chirurgicale.
Prin urmare, va fi necesar să găsim modalități prin care să creștem timpul dedicat consultațiilor pentru pacienții cu obezitate", a declarat dr Viviana Elian.
Medicamente false, pericol pentru cetăţeni
Conf.univ.dr. Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, atrage atenţia asupra multitudinii de medicamente false din piaţă, care promit să trateze obezitatea.
"Cumva, apariția acestor noi clase terapeutice a adus obezitatea în prim-planul dezbaterii publice și medicale. Transformarea perspectivei asupra obezității — trecerea de la ideea că reprezintă doar o complicație sau un factor de risc la recunoașterea ei ca boală de sine stătătoare — a fost stimulată și de dezvoltarea acestor medicamente inovatoare.
Totuși, văd și câteva riscuri în ceea ce privește accesibilitatea. Trebuie să facem o distincție între două concepte diferite: disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor. Disponibilitatea înseamnă că medicamentele există pe piață și pot fi procurate în România. Din acest punct de vedere, cred că nu avem probleme majore și nu am avut nici la început.
Dacă ne uităm la prima generație de astfel de tratamente, apoi la a doua și acum la cea de-a treia generație, aflată deja în dezvoltare și promovare, observăm că România a beneficiat de acces relativ rapid la aceste produse, comparativ cu alte state europene.
Mă aștept ca această tendință să continue și pentru viitoarele generații terapeutice. Prin urmare, problema disponibilității nu este una semnificativă. În schimb, problema accesibilității este diferită. Discutăm despre terapii care au costuri importante. Nu aș spune că sunt exorbitante în comparație cu alte tratamente inovatoare, însă nici nu sunt accesibile pentru toate categoriile de pacienți.
În ciuda acestui lucru, datele de utilizare și volumele de vânzări din ultimii ani arată că aceste medicamente sunt folosite într-o măsură considerabilă.
Săptămâna trecută participam la o conferință și un coleg făcea o observație amuzantă: dintre persoanele aflate în sală, probabil foarte puține nu utilizaseră sau nu luaseră în calcul utilizarea unui astfel de tratament. Desigur, era o glumă, însă ea spune multe despre nivelul de interes și despre popularitatea acestor terapii.
Pe de altă parte, există și pericole. Un risc pe care îl văd pe termen mediu este legat de expirarea protecției brevetelor pentru primele generații de medicamente. În anumite țări, acest proces a început deja. În următorii ani vor apărea numeroase variante generice care vor intra pe piață.
Aceste produse nu vor veni neapărat din România. Multe dintre ele vor fi disponibile la nivel internațional și vor putea fi achiziționate inclusiv prin intermediul internetului.
Până acum ne-am confruntat cu un fenomen îngrijorător: falsificarea medicamentelor din această categorie. Am avut numeroase semnale și probleme atât la nivel național, cât și internațional. Motivul este simplu: cererea este foarte mare, iar prețurile sunt încă suficient de ridicate pentru a crea oportunități pentru piața produselor falsificate.
Pe măsură ce vor apărea medicamente generice produse legal în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în Asia de Sud-Est, este posibil să asistăm la un fenomen diferit.
Nu vom mai vorbi neapărat despre produse falsificate, ci despre produse autentice, mult mai ieftine și mult mai ușor accesibile.
"Să nu transformăm aceste terapii într-o modă"
Acest lucru va avea efecte pozitive pentru mulți pacienți, dar poate genera și utilizări necorespunzătoare. Există riscul ca aceste medicamente să fie folosite și de persoane care nu au indicație medicală reală pentru ele. Aici mă gândesc în special la populația tânără și la adolescenți.
Pe măsură ce accesul devine mai facil, va fi tot mai dificil să promovăm mesajele legate de alimentația sănătoasă, activitatea fizică și prevenție, în condițiile în care va exista percepția că o problemă complexă poate fi rezolvată simplu prin administrarea unui medicament.
Or, prevenția și educația rămân investițiile cele mai importante pe termen lung.
Va trebui să găsim modalități eficiente de a explica faptul că aceste tratamente sunt extrem de valoroase și reprezintă un progres major în domeniul bolilor metabolice, însă ele trebuie utilizate în mod responsabil și în primul rând de către persoanele care au într-adevăr nevoie de ele. Nu ar trebui să transformăm aceste terapii într-o modă. Există deja tendințe în această direcție, iar acest lucru ridică probleme suplimentare.
În plus, atunci când cererea depășește oferta și chiar capacitatea de producție, pot apărea dificultăți temporare de aprovizionare. Am observat astfel de situații în diferite momente și pentru diferite produse", a declarat conf.univ.dr. Răzvan Prisada.
Un singur Centru Integrat de Management al Obezităţii în România, la Timişoara. Cum arată traseul de îngrijire pentru un pacient?
Prof. Daniel Florin Lighezan, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, a explicat cum arată, în practică, un traseu integrat de îngrijire pentru pacientul cu obezitate. Asta şi în contextul în care la Timişoara este singurul Centru Integrat de Management al Obezității din România.
"Asociația OPTIMA este cea care a avut inițiativa și a contribuit la înființarea acestui centru. Consider că reprezintă o oportunitate importantă pentru pacienții cu obezitate, care pot găsi aici atât răspunsuri pertinente, cât și expertiză medicală specializată, în vederea identificării celui mai adecvat tratament.
Trebuie să înțelegem că obezitatea a început deja să fie adusă în prim-plan și va rămâne acolo pentru mult timp. La ora actuală există numeroase molecule aflate în dezvoltare pentru tratamentul acestei patologii.
Estimările arată că până în anul 2032 vor exista aproximativ 15–16 molecule disponibile în această clasă terapeutică. Unele companii dezvoltă simultan cinci sau șase molecule pentru aceeași indicație. Din acest motiv, obezitatea va ocupa un loc central în practica medicală și vom avea la dispoziție o gamă foarte largă de opțiuni terapeutice. În acest context, expertiza oferită de un centru dedicat obezității devine extrem de valoroasă, deoarece permite diferențierea între diversele categorii de pacienți și adaptarea tratamentului în funcție de comorbiditățile asociate.
Un al doilea element esențial al acestui centru este colaborarea interdisciplinară.
Un centru care tratează exclusiv obezitatea nu poate aborda decât o parte din problematica pacientului. În cele mai multe cazuri, pacientul cu obezitate prezintă și alte afecțiuni asociate: diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie sau boli cardiovasculare.
De aceea, colaborarea cu celelalte specialități medicale este esențială pentru a putea oferi o abordare terapeutică completă. Cred că acesta este unul dintre mesajele importante pe care trebuie să le înțelegem: centrul de obezitate nu funcționează izolat, ci în strânsă colaborare cu celelalte specialități.
În același timp, consider că astfel de centre trebuie integrate într-o rețea mai largă, alături de medicina de familie și medicina muncii. Majoritatea pacienților adulți sunt evaluați inițial în aceste două sisteme, iar ele ar trebui să reprezinte motorul care identifică și direcționează pacienții către centrele specializate. Centrele de obezitate trebuie să ofere expertiza medicală necesară pentru stabilirea celei mai potrivite strategii terapeutice.
Nu doresc în niciun fel să minimizez rolul medicinei de familie. Dimpotrivă, consider că aceasta are un rol primordial în depistarea precoce a obezității și în orientarea pacientului către servicii specializate.
La fel de importantă este și medicina muncii. Vorbim despre persoane active profesional, pentru care obezitatea poate avea un impact semnificativ asupra capacității de muncă și asupra calității vieții. Prin urmare, implicarea medicilor de medicina muncii este pe deplin justificată.
Cred că aceste două componente — medicina de familie și medicina muncii — reprezintă principalele motoare pentru orientarea corectă a pacienților către centrele de obezitate", a declarat prof. Lighezan.
Românii se văd printre cei mai supli din Europa. Cum stau lucrurile de fapt?
"Deși aproximativ șapte din zece persoane din România nu au o greutate considerată normală — conform Atlasului Mondial al Obezității, aproximativ patru persoane din zece trăiesc cu obezitate, iar alte trei sunt supraponderale — percepția generală este că românii sunt mai supli decât alte populații europene.
Există mai multe explicații pentru acest fenomen.
În primul rând, normele sociale și tradițiile culturale contribuie la această percepție. Nu întâmplător, în limba română există expresii precum „gras și sănătos” sau „grăsuț și voios”. Astfel de expresii reflectă o anumită toleranță culturală față de excesul ponderal.
În plus, prevalența obezității este mai ridicată în mediul rural și în rândul populației vârstnice, ceea ce ne trimite din nou către influența factorilor culturali și tradiționali.
În același studiu opt din zece români afirmă că obezitatea este în primul rând o chestiune de alegere personală.
Dacă este percepută ca o alegere personală, atunci apare tendința de a minimaliza dimensiunea medicală a problemei și de a transfera întreaga responsabilitate asupra individului. Astfel, în loc să discutăm despre o boală, ajungem să discutăm despre vinovăție personală.
Dacă obezitatea este percepută ca o alegere personală, atunci nu mai resimțim în aceeași măsură judecata societății asupra situației în care ne aflăm, iar această condiție ajunge să fie mult mai ușor acceptată. Astfel, în loc să discutăm despre obezitate ca despre o problemă medicală, ajungem să ne autoînvinovățim și să considerăm că totul depinde exclusiv de voința individuală.
În ceea ce privește a doua parte a întrebării – ce poate face România în acest sens? – cred că, în primul rând, este important să observăm un lucru pe care domnul președinte Prisada l-a subliniat foarte corect: de când au apărut aceste terapii inovatoare, se vorbește mult mai mult despre obezitate, iar această afecțiune a ajuns în prim-planul dezbaterii publice și medicale.
Este un fenomen firesc. În sfârșit, există soluții terapeutice eficiente pentru această boală și, în consecință, interesul pentru subiect a crescut considerabil.
Totuși, nu contează doar faptul că se vorbește mai mult despre obezitate, ci și modul în care se poartă această discuție. Sunt de acord cu doamna conferențiar că subiectul este abordat tot mai des, însă, din păcate, foarte multe informații provin și din surse neavizate.
De aceea, trebuie să contracarăm în mod activ ceea ce se întâmplă în mediul online și, în special, în zona rețelelor sociale, prin furnizarea unor informații corecte, validate științific și ușor de înțeles.
Pacientul se confruntă deja cu problema medicală reprezentată de obezitate și, în același timp, are dificultăți în a identifica informațiile credibile dintre multitudinea de mesaje contradictorii la care este expus zilnic", a declarat şi Attila Fejer – Cluster Manager Romania, Bulgaria and Adriatic Region, Eli Lilly and Company.