Incendiile de vegetație și valurile de căldură se intensifică în Europa, afectând calitatea aerului și crescând riscurile pentru sănătatea populației, avertizează Organizația Meteorologică Mondială.
Multiplicarea incendiilor de vegetaţie şi a valurilor de căldură ameninţă eforturile depuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, cu consecinţe din ce în ce mai grave asupra sănătăţii, a avertizat luni Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), citată de agenţiile AFP şi Reuters.
OMM a atras atenţia, în buletinul său anual privind calitatea aerului, asupra creşterii numărului "incendiilor forestiere extreme", care au consecinţe "majore" asupra sănătăţii din cauza nivelului ridicat de toxicitate a fumului emanat, potrivit unui comunicat.
Încălzirea globală amplifică fenomenele extreme - valurile de căldură se intensifică, iar incendiile se înmulţesc.
Anul acesta a fost marcat de caniculă extremă şi incendii forestiere devastatoare în unele regiuni ale Europei, inclusiv în Spania, Franţa şi Grecia. Potrivit OMM, canicula extremă devine din ce în ce mai frecventă, mai intensă şi mai îndelungată pe măsură ce planeta se încălzeşte, notează Reuters.
"Calitatea aerului şi schimbările climatice nu trebuie tratate ca subiecte separate"
"Calitatea aerului şi schimbările climatice nu trebuie tratate ca subiecte separate. Dacă una se deteriorează, cealaltă se deteriorează în acelaşi timp", a declarat pentru AFP omul de ştiinţă Lorenzo Labrador, specialist la reţeaua de monitorizare a atmosferei Global Atmosphere Watch din cadrul OMM.
În buletinul său, OMM acordă o atenţie deosebită celor doi poluanţi atmosferici majori: particulele fine şi ozonul troposferic. De asemenea, se concentrează asupra anumitor aerosoli, în special asupra carbonului negru şi a microplasticelor.
OMM urmăreşte evoluţia particulelor fine PM2,5 (cu un diametru care nu depăşeşte 2,5 microni), comparând concentraţia acestora în 2025 cu cea observată în perioada 2003-2024. Aceste particule reprezintă un risc pentru sănătate, deoarece pot pătrunde adânc în plămâni şi pot ajunge în circulaţia sanguină.
"În zonele în care au loc incendii forestiere destul de puternice, se constată un nivel ridicat de poluare cu particule fine", a explicat Lorenzo Labrador.
"În timp ce reglementările adoptate în Europa şi în America de Nord au permis reducerea emisiilor de particule fine PM2,5 provenite din industrie şi din transporturi, expunerea la PM2,5 atribuită incendiilor a crescut", potrivit OMM.
Cu toate acestea, particulele fine produse de arderea vegetaţiei în timpul incendiilor forestiere sunt "mult mai toxice" decât cele emise, spre exemplu, de autoturisme, a subliniat specialistul.
Aceste particule fine afectează, de asemenea, sănătatea populaţiilor aflate la mare distanţă de zonele cu incendii, fiind transportate de vânturi, a adăugat Lorenzo Labrador, deplângând faptul că evaluările actuale ale riscurilor legate de calitatea aerului nu ţin adesea suficient cont de această toxicitate crescută a fumului provenit din incendii.
Evenimentele extreme legate de fumul provenit de la incendii s-au triplat la nivel global
Potrivit OMM, un studiu epidemiologic a arătat că modelele clasice bazate pe concentraţiile de PM2,5 ar putea subestima cu până la 93% mortalitatea atribuibilă incendiilor.
Studiul citat în raport a constatat că evenimentele extreme legate de fumul provenit de la incendii s-au triplat la nivel global începând cu anii 1990 şi ar fi putut contribui la aproape 100.000 de decese suplimentare anual între 2010 şi 2018, notează Reuters.
"Va deveni din ce în ce mai dificil să se respecte liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului, deoarece condiţiile meteorologice propice incendiilor extreme ar urma să se intensifice în viitor", avertizează raportul.
Documentul scoate, de asemenea, în evidenţă o altă sursă de poluare atmosferică ce are consecinţe semnificative asupra sănătăţii, şi anume ozonul troposferic, a cărui formare este favorizată de valurile de căldură, precum cele observate în ultimele luni în Europa.
Această problemă este din ce în ce mai gravă, deoarece "valurile de căldură creează condiţiile necesare pentru ca acest ozon să se formeze", a precizat expertul.
Creşterea temperaturilor, stagnarea atmosferică şi radiaţia solară puternică favorizează formarea ozonului la nivelul solului în timpul valurilor de căldură, după cum au arătat studii recente efectuate în sud-estul Statelor Unite, în Europa şi în China, potrivit OMM.
O expunere prelungită la ozonul troposferic este asociată cu o creştere a mortalităţii, în principal din cauza bolilor respiratorii. Prezenţa sporită a acestui poluant ar putea duce astfel la zeci de mii de decese suplimentare, a avertizat OMM.
Raportul atrage, de asemenea, atenţia asupra microplasticelor prezente în atmosferă, a căror concentraţie şi efecte rămân dificil de măsurat cu precizie, precum şi asupra carbonului negru (funingine), emis în special de incendiile forestiere, care se depune pe suprafeţele acoperite de zăpadă şi de gheaţă şi reduce capacitatea de a reflecta lumina şi contribuie astfel la încălzirea globală, conform Agerpres.
În perioadele cu temperaturi ridicate, nivel crescut al radiațiilor solare (ultraviolete), viteză redusă a vantului (calm atmosferic) și umiditate scazută, concentrațiile anumitor poluanți atmosferici precum ozonul troposferic sau particulele în suspensie, pot fi ridicate, ducând la scăderea calității aerului.
Creşterea concentrației de ozon la nivelul solului poate provoca iritaţii la nivelul tractului respirator și al ochilor, iar particulele în suspensie pot provoca, de asemenea, inflamații la nivel pulmonar.
Deoarece, în mediul urban, principala cauză a emisiilor de particule în suspensie și de oxizi de azot o reprezintă traficul rutier este recomandabil ca, în aceste perioade, să se utilizeze cât mai mult cu putință mijloacele de transport public sau cele alternative. În orașele cu trafic auto intens este de dorit să se aplice măsurile de menținere a curățeniei stradale, inclusiv prin spălarea carosabilului, informează Ministerul Mediului, conform Agerpres.
Incendiile de vegetație s-au înmulțit peste tot în Europa
Incendiile de vegetație s-au înmulțit peste tot în Europa, iar în această vară Franța, Italia și Spania au trecut prin episoade severe. Fenomenul a cuprins și Europa de Est. În ultima săptămână, Serbia a înfruntat incendii de vegetație atât de puternice încât fumul a ajuns la Sofia și Timișoara. Nici România nu pare să scape, chiar dacă intensitatea incendiilor este mai mică. De exemplu, pompierii din Caraş-Severin au intervenit pentru stingerea incendiilor de vegetaţie din zonă.
"Militarii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Caraş-Severin, alături de resurse aeriene şi personal de specialitate, acţionează pentru localizarea şi lichidarea focarelor de incendiu izbucnite în mai multe zone din judeţ.
Pe zona Băile Herculane - Parc Naţional Domogled incendiul s-a manifestat cu flacără redusă şi emanaţii de fum din zona incendiată, pe o suprafaţă de aproximativ 2,5 hectare.
Întrucât nu există acces pedestru la focare, s-a acţionat în special de către resursa aeriană din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie (IGaV). Aceasta a fost nevoită sa întrerupă activitatea pentru moment, din pricina condiţiilor nefavorabile zborului. La sol se află in supraveghere şi coordonare o echipă mixtă formată din pompieri, lucrători silvici şi un ranger din cadrul Parcului Naţional (10 persoane).
În zona Petroşniţa - Prisian incendiul, care a afectat o suprafaţă de aproximativ 80 de hectare, a fost lichidat.
La Delinești pompierii militari au intervenit pentru limitarea incendiului ce a afectat o suprafaţă de circa 20 de hectare. La misiuni au participat o autospecială de primă intervenţie şi comandă (APIC) şi o autospecială de stingere cu apă şi spumă (ASAS), încadrate cu 8 militari, o resursă aeriană IGaV şi 4 lucrători silvici", a transmis ISU Caraş Severin într-un comunicat de presă remis Agerpres.
Pagubele au fost postate pe reţelele de socializare, de cei de la Radio România Reşiţa.
La finalul lunii august, 15 hectare de vegetaţie au ars în Hunedoara
Un incendiu izbucnit în zona Rovina a afectat vegetaţia uscată şi arbori pe o suprafaţă de peste 15 hectare, intervenţia pompierilor pentru stingerea focului fiind îngreunată de terenul accidentat, vânt şi de temperatura ridicată, au informat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Hunedoara.
La intervenţia de stingere a incendiului, au participat atât pompieri de la subunitatea din Brad, cât şi de la Detaşamentul Deva, ajutaţi de reprezentanţi ai autorităţilor locale din Bucureşci şi ai ocolului silvic.
Pe lângă vegetaţia uscată, flăcările au cuprins şi coronamentul copacilor şi arborilor de pe o păşune împădurită, au menţionat reprezentanţii ISU Hunedoara.
După lichidarea incendiului, un echipaj de pompieri a supravegheat noaptea trecută zona afectată de flăcări, întreaga suprafaţă arsă fiind monitorizată şi duminică dimineaţa.
Alte incendii de vegetaţie uscată au avut loc sâmbătă, în judeţul Hunedoara, în localitatea Ciopeia, unde suprafaţa afectată este de aproximativ şapte hectare, iar din cauza fumului, pe durata intervenţiei pompierilor a fost oprit traficul pe DN 66, pe un sens de mers, până când a fost stins focul.
Alte incendii s-au produs sâmbătă la Călan şi Bulzeştii de Sus, unde au ars vegetaţie uscată şi baloţi de fân aflaţi pe terenul cuprins de flăcări.
CITEȘTE ȘI: ONU avertizează asupra unui El Niño fără precedent în ultimele decenii