În doar 48 de ore (26–28 iulie 2025), în contextul unui val de căldură extrem (cod roșu) și al altor fenomene meteorologice severe, STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) a înregistrat un record de aproape 57.700 de apeluri la numărul de urgenţă 112. Cele mai multe au fost duminică, 27 iulie, în medie cinci apeluri pe minut, cu peste 5.500 de apeluri legate de probleme respiratorii, persoane căzute în spații publice și urgențe cauzate de caniculă. Acest episod nu este unul izolat, ci face parte dintr-un tablou mai larg, alarmant, recunoscut deja la nivel internațional.
În 2023, în Europa, decesele asociate căldurii, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, au atins cel mai înalt nivel înregistrat, cu 167% mai mare decât în 1990-1999.
În iulie 2023 s-a întâmplat ceva fără precedent: Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Biroul Regional pentru Europa a declarat criza climatică și fenomenele meteorologice extreme drept urgenţă de sănătate publică. Această decizie drastică a fost luată pentru a îmbunătăți coordonarea și răspunsul rapid la solicitările de asistență în fața valurilor de căldură.
Ce se întâmplă în corp când e cald afară?
Potrivit DC Medical, dovezile științifice actuale arată fără echivoc că stresul termic are un impact direct și profund asupra sănătății noastre fizice și mentale. Nu mai vorbim aici despre ipoteze sau coincidențe statistice, ci despre mecanisme fiziopatologice bine documentate prin care temperaturile ridicate afectează sistemele cardiovascular, respirator, nervos central și chiar pielea - organul cel mai extins al corpului.
Într-o analiză amplă din 2017, cercetătorul Paolo Giorgini și echipa sa au identificat dovezile epidemiologice și mecanismele biologice care leagă cauzal schimbările climatice de hipertensiunea arterială, diabet, bolile cardiace ischemice, insuficiența cardiacă și accidentele vasculare cerebrale, afecțiuni cu o etiologie multifactorială. Potrivit acestui studiu, căldura extremă nu funcționează ca un factor izolat, ci declanșează o cascadă de probleme medicale grave, ale căror mecanisme încep să fie mai bine cunoscute.
Cercetătorii au descoperit că temperaturile extreme (atât căldura extremă, cât și frigul sever) pot declanșa episoade grave de astm. Un studiu recent al echipei conduse de Azhu Han (2023) explică mecanismele complexe prin care temperaturile extreme transformă o problemă respiratorie cronică într-o posibilă urgență medicală.
Expunerea la soare poate determina anumite afecțiuni dermatologice cronice cum este, de pildă, dermatita atopică (DA). Într-un studiu, publicat în 2023, Jessica W. Hui-Beckman și echipa sa detaliază mecanismele prin care pielea supusă la factori termici dezvoltă această formă de alergie cutanată denumită dermatită atopică.
Poate cel mai îngrijorător aspect este impactul asupra sistemului nervos. Un raport recent publicat la nivel internațional a adus dovezi că sistemul nervos este, în mod special, sensibil la factorii de risc climatici, ceea ce face ca pacienții cu tulburări neurologice și cei cu tulburări psihice să necesite mai multe măsuri de protecție în raport cu alte categorii de bolnavi.
Ce se întâmplă de fapt și de ce căldura devine periculoasă pentru sănătate
Atunci când corpul nostru nu mai poate face față temperaturilor ridicate pentru perioade lungi de timp, consecințele pot fi dramatice, mai ales pentru vârstnici, copii, sau pentru persoanele cu afecțiuni preexistente, deoarece stresul termic prelungit poate duce chiar la deces. La nivel european și global, valurile de căldură reprezintă fenomenul meteo-climatic extrem care generează cele mai multe decese (denumit şi ucigaşul meteorologic silenţios), depășind cu mult alte evenimente precum inundațiile, furtunile sau grindina. Între 1970 și 2021, Europa a raportat 8% din decesele cauzate de dezastre naturale la nivel global, temperaturile extreme fiind principala cauză. În perioada 1980-2023, peste 95% dintre decesele atribuite vremii severe în Europa au fost provocate de temperaturile extrem ridicate... citește mai departe pe DC Medical.