În decurs de câteva săptămâni, Parlamentul European a transmis două semnale diferite privind viitorul politicilor în domeniul tutunului și nicotinei.
Plenul a adoptat Raportul privind bolile cardiovasculare (CVD), un document care pune accent pe prevenție, pe reducerea principalilor factori de risc pentru bolile netransmisibile și pe elaborarea unor politici bazate pe dovezi științifice. În forma adoptată, raportul recunoaște că diferitele categorii de produse cu nicotină pot avea profiluri de risc diferite, susține o abordare proporțională și diferențiată și promovează inclusiv politici fiscale adaptate caracteristicilor fiecărei categorii de produse. În paralel, Comisia pentru Sănătate Publică (SANT) a aprobat raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului (BECA), care propune măsuri mai restrictive, inclusiv pentru produsele fără fum.
Obiectivul este comun: reducerea fumatului și protejarea sănătății publice. Diferența constă în abordare și măsurile propuse. Ar trebui ca toate produsele cu nicotină să fie reglementate în mod similar sau politicile europene să țină cont de profilurile lor diferite de risc?
Două rapoarte, direcții diferite
Raportul BECA a readus în prim-plan o dezbatere care părea deja tranșată în alte dosare europene: toate produsele cu nicotină trebuie tratate la fel sau reglementarea ar trebui să țină cont de diferențele de risc dintre acestea? Printre măsurile susținute în actuala dezbatere se numără extinderea ambalajelor standardizate, restricții privind prezentarea produselor către consumatori, convergența fiscală între diferite categorii de produse, precum și posibile limitări suplimentare privind aromele sau anumite produse fără fum.
Susținătorii acestor măsuri consideră că ele sunt necesare pentru protejarea tinerilor și prevenirea inițierii consumului de nicotină. Criticii lor atrag însă atenția că multe dintre aceste propuneri par să se îndepărteze de principiul diferențierii în funcție de risc susținut recent de Parlamentul European în Raportul privind bolile cardiovasculare (CVD). Acest raport recunoaște faptul că diferitele produse cu nicotină pot avea profiluri de risc diferite. Documentul susține, de asemenea, politici fiscale diferențiate între categoriile de produse și o abordare bazată pe dovezi științifice și proporționalitate, evitând măsurile generalizate și accelerarea procesului de revizuire a Directivei privind produsele din tutun (Tobacco Products Directive – TPD).
Din această perspectivă, miza viitoarei revizuiri a TPD depășește cu mult adoptarea unor noi reguli tehnice. Ea privește direcția pe care o va urma politica europeană: una bazată pe reguli uniforme pentru toate produsele sau una care ia în considerare dovezile științifice, rezultatele observate în statele membre și diferențele de risc dintre produse.
Știința și dovezile, repere esențiale pentru viitoarele politici anti-fumat
Una dintre întrebările centrale ale dezbaterii europene este dacă toate produsele cu nicotină ar trebui tratate la fel sau dacă politicile publice ar trebui să reflecte diferențele de risc identificate de comunitatea științifică. În cadrul No Smoke Summit 2026 din Atena, medicul și cercetătorul Konstantinos Farsalinos a avertizat că politicile publice nu ar trebui construite pornind de la percepții sau obiective politice, ci de la evaluarea rezultatelor și a dovezilor disponibile. „Dacă toate statele membre sunt supuse acelorași directive europene, dar obțin rezultate foarte diferite în reducerea fumatului, atunci trebuie să înțelegem ce funcționează și ce nu funcționează.”, a argumentat acesta. În opinia sa, viitoarele decizii europene ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice, date din lumea reală și evaluarea impactului măsurilor adoptate, nu doar pe intențiile declarate ale politicilor publice.
În acest context sunt invocate frecvent exemple precum Suedia, care a coborât sub pragul de 5% fumători, precum și Cehia și Grecia, țări care au înregistrat în ultimii ani reduceri semnificative ale prevalenței fumatului. Susținătorii abordării bazate pe reducerea riscurilor afirmă că aceste rezultate sunt relevante deoarece au fost obținute prin politici care au combinat măsurile tradiționale de control al tutunului cu accesul la alternative fără fum și cu o diferențiere mai clară între categorii de produse. În același timp, ei susțin că experiența unor state care au adoptat măsuri mai restrictive, inclusiv interdicții extinse asupra aromelor, arată că astfel de politici pot produce efecte neintenționate, precum dezvoltarea pieței ilicite, fără dovezi clare că accelerează reducerea fumatului.
Pentru mulți specialiști, tocmai aceste experiențe diferite ar trebui să reprezinte punctul de plecare al viitoarei revizuiri a TPD, într-un proces în care știința și rezultatele măsurabile să rămână principalele repere pentru elaborarea politicilor publice.
O problemă de coerență instituțională
Dincolo de conținutul concret al fiecărui raport, unii observatori atrag atenția asupra unei probleme mai ample: credibilitatea procesului decizional european.
Atunci când aceeași instituție transmite, într-un interval foarte scurt, mesaje diferite asupra aceluiași subiect, riscul este apariția confuziei în rândul cetățenilor, al mediului economic și al autorităților naționale. În plus, lipsa unei direcții clare poate alimenta percepția că deciziile sunt influențate mai degrabă de considerente politice decât de o analiză consecventă a dovezilor disponibile. O asemenea inconsecvență poate slăbi autoritatea Parlamentului European și poate alimenta neîncrederea în procesul decizional.
Diviziunile nu apar doar între grupurile politice, ci și în interiorul acestora. Votul favorabil acordat raportului BECA de reprezentanți ai Partidului Popular European (PPE) se îndepărtează de poziția mai echilibrată susținută tradițional de grup și de compromisul reflectat în raportul CVD. Rămâne de văzut dacă PPE va menține această linie în negocierile următoare.
Dezbaterea intensă dintre grupuri, diferențele din interiorul PPE și lipsa de aliniere dintre rapoartele BECA și CVD confirmă că Parlamentul European nu vorbește cu o singură voce în privința politicilor privind tutunul și nicotina.
Ce urmează
În perioada următoare, atenția se concentrează asupra revizuirii TPD, unul dintre cele mai importante dosare europene din domeniul sănătății publice.
În acest context a avut loc una dintre cele mai ample consultări publice organizate de Comisia Europeană. Cele două etape ale consultării au strâns peste 123.000 de contribuții din întreaga lume. Aproape 90% dintre contribuții s-au opus introducerii unor noi restricții pentru produsele din tutun și nicotină, în timp ce aproximativ 2% au susținut măsuri mai stricte. Mesajul dominant al acestor contribuții a fost că politicile privind fumatul și produsele cu nicotină ar trebui să fie proporționale, diferențiate și fundamentate pe dovezi științifice, nu construite în jurul unor interdicții uniforme aplicate tuturor categoriilor de produse.
Rezultatul acestor consultări și negocieri va arăta dacă Uniunea Europeană va opta pentru o abordare uniformă aplicată tuturor produselor cu nicotină sau pentru una care diferențiază reglementarea în funcție de profilul de risc și de rezultatele obținute în statele membre.
