Conf. univ. dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, a explicat cum se transmite ciuma și îi liniștește pe români.
O angajată a unui institut de cercetare a agenţilor patogeni periculoşi din Siberia, în estul Rusiei, ar fi decedat în urma unui posibil caz de ciumă pneumonică.
Dr. Carmen Dorobăț a comentat informațiile, plecând de la comparația cu pandemia de COVID, când ar fi avut loc un "accident", virusul răspândindu-se rapid.
"Avem cu ce să tratăm această boală"
"Toate aceste informații trebuie luate în atenția noastră, dar cu prudență, pentru că, pe de o parte, este vorba despre o infecție bacteriană, spre deosebire de infecția cu coronavirus. Fiind vorba de o bacterie, avem la dispoziție antibiotice.
Nu mai suntem în secolul al 6-lea, chiar în secolul al 14-lea, când erau acele epidemii cumplite de ciumă. Avem cu ce să tratăm această boală. Pe de altă parte, avem cum să punem un diagnostic corect la această boală", a spus dr. Carmen Dorobăț, la Realitatea Plus.
Au românii de ce să se îngrijoreze?
"De aceea, aici încă sunt semne de întrebare și înțeleg că se lucrează încă în acest sens. Probabil au fost luate analize de laborator pentru a pune în evidență sau nu această infecție și care ar fi trebuit să dea un rezultat.
Cu atât mai mult cu cât acel incident nefericit, dar cu potențial epidemiologic, a fost descris în istoricul acestei paciente. În momentul de față, categoric, arealul nostru geografic și, în general Europa,, nu are de ce să se îngrijoreze în mod subit", a mai punctat medicul.
Cum se transmite ciuma
"Boala se transmite prin condiții neigienice și mă refer aici la purici, la rozătoare mici. Boala nu a fost semnalată în arealul nostru geografic de foarte mult timp, deci nu suntem în pericol pentru a dezvolta, în momentul de față, un astfel de exercițiu epidemiologic", a conchis dr.Carmen Dorobăț.
Reamintim că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că riscul sanitar în Europa este deocamdată "foarte scăzut".
Christian Lindmeier, reprezentantul OMS, a precizat că laboratorul "studiază agenți patogeni periculoși, inclusiv ciuma, într-o regiune din Siberia unde aceasta apare în mod natural la animalele sălbatice" și a adăugat că autoritățile ruse au identificat toate persoanele care au intrat în contact cu victima, precizând că acestea sunt monitorizate și că, deocamdată, nu au prezentat simptome.
Cea mai veche epidemie de ciumă, acum 5.500 de ani în Siberia
Ciuma decima deja mici comunități de vânători-culegători în Siberia în urmă cu 5.500 de ani, potrivit unui studiu, scrie Agerpres, citând agențiile de presă internaționale.
Ciuma este asociată în general cu șobolanii, orașele medievale suprapopulate și cu epidemiile care au devastat Europa în timpul Evului Mediu și după acesta, cauzând mai multe zeci de milioane de morți.
Acest decor este cu totul diferit de peisajele sălbatice din jurul Lacului Baikal unde, de câteva decenii încoace, arheologii studiază situri funerare ale unor comunități preistorice de vânători-culegători.
Unul dintre situri, în special, reprezenta până acum o enigmă din cauza unui "profil de mortalitate foarte neobișnuit", cu "un excedent considerabil de copii și adolescenți" decedați "într-o perioadă foarte scurtă", a dezvăluit într-o conferință de presă Ruairidh Macleod, cercetător în paleogenomică la Universitatea Oxford din Regatul Unit.
Bacteria care cauzează ciuma
În absența unor urme de violență și a unor traumatisme la nivelul scheletelor, "nicio explicație clară nu ne permitea să înțelegem" cauzele acelui eveniment catastrofal, a mai precizat acesta.
Analizând ADN-ul străvechi conservat în dinții a 46 de persoane înmormântate în patru situri din jurul Lacului Baikal, oamenii de știință au descoperit la 18 dintre acestea prezența bacteriei Yersinia pestis, care cauzează ciuma.
Această rată de prevalență este de aproape 40%, fiind mai mare decât cea observată în anumite gropi comune din perioada ciumei medievale, în condițiile în care detectarea ciumei în ADN-ul străvechi furnizează oricum multe rezultate de tip "fals negativ".
Așadar, probabil că "aproape toți indivizii" înhumați în acele cimitire din Siberia au murit din cauza acestei boli cu ocazia a două episoade epidemiologice, dintre care cel mai vechi datează din urmă cu 5.500 de ani, a continuat Ruairidh Macleod, care vorbește despre "o surpriză totală".
