Ceea ce este mai puțin cunoscut este că unele dintre aceste gaze pot fi dăunătoare pentru organismul nostru și că proporția în care sunt produse depinde în mare măsură de ceea ce mâncăm.
Unul dintre aceste gaze este hidrogenul sulfurat de colon, cu un miros caracteristic de ou stricat. Multă vreme, a fost subiect de mare interes din cauza posibilului său rol în patogeneza multor boli grave, precum colita ulcerativă, cancerul colorectal sau obezitatea. Până acum, totuși, niciun studiu nu a putut lega compoziția dietei, caracterizarea microbiomului și producția reală de hidrogen sulfurat.
Cu toate acestea, o echipă de oameni de știință de la Facultatea de Medicină a Universității din Minnesota (Statele Unite) a identificat pentru prima dată o serie de tipare nutriționale care sunt legate de creșterea producției de acest gaz, așa cum explică într-un articol publicat în Clinical Nutrition.
Pentru acest studiu, mai mulți adulți au fost rugați să urmeze două diete diferite (la momente diferite și separate de perioade de două săptămâni, pentru a evita interferența): una cu conținut scăzut de fibre și pe bază de produse animale, iar cealaltă dietă bogată în fibre și pe bază de legume.
Pe parcursul studiului, de la fiecare voluntar au fost prelevate periodic probe de scaun, care au fost analizate pentru a măsura producția acestui gaz și pentru a caracteriza microbiomul intestinal.
Alimentele de origine animală cresc hidrogenul sulfurat
Ceea ce evidențiază autorii cercetării, în principal, este că se observă o tendință generală destul de importantă și crescută, dar pentru care există excepții individuale, bazate în principal pe microbiom.
Astfel, în linii mari, dieta bazată pe produse de origine animală (carne, pește, ouă, produse lactate etc) a crescut considerabil producția de hidrogen sulfurat la majoritatea participanților, iar alimentația pe bază de produse vegetale a redus-o.
Cu toate acestea, există un subgrup de participanți care nu au experimentat o astfel de diferență în producția de gaze sau chiar au crescut-o atunci când au primit dieta pe bază de legume, bogată în fibre. Acest fenomen a fost direct legat de anumite enterotipuri (caracterizări specifice microbiomului intestinal).
Rezultatele subliniază dovezile tot mai mari pentru adecvarea dietelor pe bază de legume pentru majoritatea populației. Totuși, cercetătorii subliniază că acest lucru nu este neapărat universal, deoarece idealul ar fi să se efectueze evaluări detaliate ale fiecărui om înainte de a determina care alimentație este cea mai potrivită, dat fiind faptul că fiecare organism este diferit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
