Abuzul din copilărie are un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale a adulților, dar, în ciuda cercetărilor ample care documentează această legătură, subiectul rămâne în mare parte ignorat...
Abuzul din copilărie este asociat cu o gamă largă de afecțiuni cronice și tulburări psihologice, inclusiv depresie, fibromialgie, anorexie nervoasă și sindromul intestinului iritabil, după cum aflăm de pe National Library of Medicine. Deși aceste legături sunt bine documentate în literatura științifică, ghidurile medicale de practică și recenziile recente nu adresează în mod corespunzător această temă, lăsând o lacună în tratamentele aplicate pacienților care au suferit de abuz în copilărie.
Un exemplu semnificativ al acestei lipse de recunoaștere este faptul că în revizuirea despre depresia adultă publicată în New England Journal of Medicine, abuzul din copilărie nu este menționat, chiar dacă studiile sugerează o legătură puternică. Mai mult, ghidurile naționale despre depresie în îngrijirea primară nu discută despre abuzul din copilărie ca factor de risc, iar recenziile recente din reviste medicale renumite despre sindromurile somatice nu adresează acest subiect.
Deși majoritatea pacienților afectați de astfel de condiții sunt dispuși să discute despre abuzul din copilărie, prea puțini medici întreabă activ despre acest aspect al istoricului lor. Dacă nu sunt conștienți de această legătură, profesioniștii nu pot oferi intervențiile adecvate, iar pacientul rămâne fără ajutorul necesar pentru a face față efectelor pe termen lung ale abuzului.
In SUA, studiile pe grupuri de adulți care nu au un statut clinic arată rate de prevalență a abuzului fizic din copilărie între 10% și 31% în rândul bărbaților și între 6% și 40% în rândul femeilor. De asemenea, abuzul sexual în copilărie afectează între 3% și 29% dintre bărbați și între 7% și 36% dintre femei, aflăm din aceeași sursă menționată.
„Abuzul din copilărie nu doar că afectează sănătatea mentală a individului, dar contribuie și la dezvoltarea unor afecțiuni fizice cronice, care sunt costisitoare și pentru pacient, dar și pentru sistemul de sănătate.”
Studiile arată că pacienții care au suferit abuz în copilărie ar dori ca medicii lor să întrebe despre istoricul de abuz, iar intervențiile terapeutice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, pot duce la îmbunătățiri semnificative ale simptomelor.” Este evident că, pentru a îmbunătăți viața pacienților care au trecut prin abuz în copilărie, este esențial ca profesioniștii din domeniul medical să recunoască și să adreseze această problemă mult mai serios. Tratamentul adecvat și intervențiile timpurii pot face o diferență semnificativă în gestionarea afecțiunilor legate de traumele din copilărie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News