În 2012, Remus Borza, actualul administrator al Hidroelectrica, a denuntat contractele cu asa-zisii "baieti destepti" pe motiv ca au pagubit producatorul de energie din cauza preturilor prea mici. In schimb, Comisia Europeana spune ca "Hidroelectrica a practicat preturi care au fost conforme pe deplin cu pretul de referinta de pe piata".
"Dupa ce a comparat preturile inscrise in contractele respective cu preturile unor contracte cu amanuntul incheiate la nivel bilateral, comparabile pe piata energiei electrice nereglementate, Comisia Europeana a constatat ca fie au fost incheiate contracte in conditiile pietei sau, in cazul in care tarifele au fost sub nivelul pietei, ca statul roman nu a putut fi considerat responsabil pentru tarifele acordate. Prin urmare, Comisia a concluzionat ca niciunul dintre contractele de vanzare care au facut obiectul examinarii nu a implicat un ajutor de stat in sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene", precizeaza Comisia intr-un comunicat de presa.
Citește și: Hidroelectrica a reintrat în insolvență
Astfel, analiza a aratat faptul ca Hidroelectrica a practicat preturi care au fost conforme pe deplin cu pretul de referinta de pe piata aplicat clientilor industriali ArcelorMittal si Alro, precum si comerciantilor de energie electrica Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding, Euro-Pec.
Doar preturile aplicate companiilor Luxten-Lighting, Electrocarbon si Elsid au fost mai scazute decat pretul de referinta al pietei. Cu toate acestea, in ancheta nu s-a stabilit faptul ca decizia de a se acorda conditii favorabile acestor trei clienti (care sunt actori privati a caror anvergura este relativ mica) poate fi atribuita autoritatilor romane.
În aceste condiții este important de vazut cata influenta va avea aceasta decizie in procesele deschise de asa-numitii "baieti destepti" in instanta impotriva denuntarii contractelor. Procesele au avut loc in prima instanta la Tribunalul Bucuresti si au fost pierdute de catre "baietii destepti", însa, urmeaza recursurile la Curtea de Apel. Daca Hidroelectrica va pierde aceste procese la Curtea de Apel, va fi nevoita sa reia contractele si sa plateasca milioane de euro despagubiri pentru anii in care contractele nu s-au desfasurat, iar costurile ar putea să se reflecte și în prețul energiei.
Pe rolul instanţelor se mai află 16 litigii, din 75 iniţiale, având ca obiect contestaţii împotriva tabelului preliminar de creanţe, contestaţii la forţa majoră din 2012 şi acţiuni în despăgubire.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
