Astăzi, 1 decembrie, românii sunt așteptați la secțiile de votare!
Dar ce se votează, de fapt, astăzi? Se votează la alegerile parlamentare 2024, pentru alcătuirea noului Parlament care va rezulta în urma rezultatelor alegerilor de azi.
Pentru început, trebuie să știm că Parlamentul, conform Constituției României, Art. 61 – Alineatul (1): ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării” și Alineatul (2): ”Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat”. Potrivit Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice, legi ordinare.
Alegerile parlamentare în România sunt alegerile care desemnează membrii celor două Camere ale Parlamentului României amintite anterior. Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși pe baza votului universal, în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe din țară, dar și Municipiului București.
Alegerile au în vedere principiul reprezentării proporționale, potrivit căruia toate locurile din cele două Camere sunt date în funcție de proporția de voturi pe care fiecare partid/formațiune politică participantă a obținut-o în fiecare circumscripție electorală.
Totodată, dacă rămân voturi în plus, fie ele neutilizate ori inferioare coeficientului electoral, acestea sunt atribuite Biroului Electoral Central (BEC), în vederea repartizării în mod centralizat.
Parlamentul alături de Guvern au și dreptul de inițiativă/propunere legislativă. Totodată, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de oameni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele României. Ședințele celor două camere ale Parlamentului se desfășoară separat. Articolul 65 din Constituția României arată și situațiile în care au loc ședințe comune.
Numirea guvernului se face de către Președintele României pe baza votului de încredere acordat de către Parlament. Nominalizarea candidatului pentru postul de premier se face de către președinte în urma consultărilor cu partidele politice ori coaliția care deține majoritatea în parlamentul nou ales. După încheierea alegerilor parlamentare 2024 și validarea rezultatelor, vom afla numărul exact de mandate pe care fiecare partid/formațiune politică îl va deține în viitorul legislativ.
Astfel, negocierile pentru constituirea unei majorități parlamentare care să acorde susținerea necesară pentru formarea noului guvern vor intra în linie dreaptă.
„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art. 85, alin. 1 - „Numirea Guvernului”, din Capitolul II - „Președintele României”)
Președintele „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament” (art. 103, alin. 1 - „Învestiturea”, din Capitolul III - „Guvernul”).
Conform Constituției, premierul desemnat va solicita, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului, cu privire la programul de guvernare și a întregii liste a Executivului.
Programul și lista Guvernului se dezbat atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, în ședință comună. Mai mult, Parlamentul acordă încredere Executivului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Dacă premierul desemnat obține voturile majorității deputaților și senatorilor, acesta, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun jurământul individual, în fața președintelui României.
Un număr 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la alegerile parlamentare 2024. Peste 8.000 de candidaţi au intrat în competiţia pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulţi - 639 - fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat şi 416 la Camera Deputaţilor, pe următoarele poziţii aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Naţional Liberal - 630 (221 la Senat, 409 la Cameră).
Alianţa pentru Unirea Românilor - 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forţa Dreptei - 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România - 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaţilor) şi Uniunea Salvaţi România - 589 candidaţi (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central.
* Partidul Social Democrat Independent - 477
* Partidul Naţional Conservator Român - 435
* Partidul România în Acţiune - 424
* România Socialistă - 333
* Partidul Social Democrat Unit - 329
* Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294
* Partidul Reînnoim Proiectul European al României - 273
* Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263
* Alianţa Naţional Creştină - 244
* Partidul Patrioţii Poporului Român - 172
* Partidul Oamenilor Tineri - 149
* Partidul Ecologist Român - 128* Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100
* Partidul Noua Românie - 73
* Liga Acţiunii Naţionale - 64
* Partidul Republican din România - 25
* Partidul Oamenilor Credincioşi - 14
* Partidul Verde - 10
* Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10
* Uniunea Geto-Dacilor - 8
* Partidul Patria - 7
* Partidul Dreptăţii - 4
* Partidul Pensionarilor Uniţi - 1 (la Camera Deputaţilor)
* Partidul Phralipe al Romilor - 1 (la Senat)
Vezi și - Alegeri parlamentare 2024. Simona Halep joacă tare în politică! - Foto mesaj în articol
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu