• HAOS în România: Declasificarea documentelor despre Georgescu, degeaba? Românii, singurii responsabili pentru ce urmează. Nu ”veghează” nicio instituție

Au fost declasificate informațiile MAI, SIE, SRI și STS despre candidatul la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Situația are răsunet în toată lumea. Inclusiv Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a transmis că sunt îngrijorați de raportul CSAT privind implicarea Rusiei în activitățile de natură să influențeze integritatea procesului electoral din România. ”Datele la care se face referire în raport ar trebui să fie pe deplin investigate pentru a asigura integritatea procesului electoral al României” transmite chiar SUA, avertizând că schimbările invocate în spațiul public din țara noastră ar avea ”un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securității”. Vezi aici mai mult

DOCUMENTELE prezentate în CSAT, declasificate, pot fi consultate AICI

În acest context se ridică mai multe probleme: Este suficientă declasificarea care dovedește că situația expusă în spațiul public despre Călin Georgescu are fundament? Și ce urmează? Continuăm cu alegerile prezidențiale, duminică, 8 decembrie 2024? Ne bazăm pe faptul că electoratul înțelege gravitatea situației expusă în documentele de mai sus? 

Prima problemă ați putea spune că ar fi la CCR. Opinia publică, inclusiv candidați la alegerile prezidențiale, au criticat eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială, pe motiv de opinii politice, fiind acuzați judecătorii CCR că se implică și influențează actul electoral. Dar, dacă Diana Șoșoacă nu a trecut testul CCR, cum l-a trecut Călin Georgescu? Simplu! Nu l-a contestat nimeni în primul rând, fiind un ilustru necunoscut. Deși vechi în ale politicii, el este apreciat de electorat ca și când acum a apărut. Procedural, se pare că a respectat condițiile înscrierii în cursă, căci CCR are următoarea atribuție, conform legii: ”- în cadrul primei componente, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”. Dar Diana Șoșoacă, de profesie avocat, nu a respectat-o? Probabil că da, doar că pe ea au și contestat-o. 

Când dispune CCR reluarea primul tur al alegerilor prezidențiale

Acum, trecând peste această etapă, recent, chiar luni, CCR a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, bazându-se doar pe faptul că, după renumărarea voturilor, nu s-a schimbat clasamentul. Dar validarea presupune doar atât? Legea arată că, după alegeri, CCR are rolul să confirme ”rezultatele sufragiului”. Deci voturile! ”Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”. 

Putem echivala influențarea integrității procesului electoral cu fraudă electorală? Ei bine se pare ca frauda electorală se referă concret doar la procesul electoral în sine, nu și la manipularea electoratului înainte de votul efectiv. 

Drumul se pare că e lung și anevoios. Mai întâi PÎCCJ deschide ancheta in rem. Apoi urmează investigația care ține, practic, de amprentele cibernetice. Dar, până atunci... 

După declasificarea documentelor de mai sus, Parchetul General anunță că nu le-a primit, ci doar Hotărârea luată de membrii CSAT. De asemenea, nu a primit nicio sesizare, conform comunicatului. 

”Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă” mai anunța PÎCCJ. Vezi aici mai mult

Prin urmare, CCR nu pare că mai are vreo atribuție cu privire la primul tur al alegerilor prezidențiale, conform legii, iar PÎCCJ ne anunță că nu are nicio anchetă deschisă, nici măcar in rem, pentru că nu a primit nicio sesizare. Așadar, dacă nimeni nu intervine pentru români, lucrurile merg mai departe ca și când nimic nu s-a întâmplat în țara noastră, în timp ce diplomațiile externe transmit mesaje alarmante. Așa au ajuns românii să fie singurii responsabili cu privire la ce urmează pentru țară, prin votul lor. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News