EXCLUSIV  Trump 2.0: O furtună economică iminentă? Lumea în alertă: Noile politici ale lui Trump zguduie economia globală

Sursa foto: Agerpres
Sursa foto: Agerpres

Donald Trump își începe al doilea mandat extrem de bine pregătit, cu sprijinul unor susținători puternici. Aplică o tactică quasi militară: o succesiune rapidă și neîncetată de decizii și declarații șocante.

Președintele american stârnește îngrijorare, chiar și printre cei mai experimentați economiști. Dovadă sunt concluziile ”Institutului Peterson pentru Economie Internațională ( PIIE Washington 26 .02.2025)” care au evidențiat riscurile pe care noua administrație Trump le prezintă pentru economia globală.

Primul risc: instabilitatea financiară. Institutul a subliniat supraevaluarea bursei americane. De asemenea, promovarea exacerbată a criptoactivelor de către Trump și Elon Musk, precum și dorința lor de a scăpa instituțiile financiare americane de reglementare.

În climatul actual, este nevoie de mai multă reglementare financiară, nu de mai puțină: „Reducerea reglementărilor pentru a promova creșterea poate fi acceptabilă dacă este făcută cu moderație. Dar dacă mergi prea departe, te expui unor pericole considerabile”. Și dat fiind rolul central al finanțelor americane în finanțele globale, aceste pericole afectează întreaga planetă. 

Al doilea risc este ceea ce economiștii numesc „dominanță fiscală”, adică o situație în care politica bugetară prevalează asupra politicii monetare. În primul rând, o scurtă reamintire a contextului: datoriile în lume sunt la un nivel foarte ridicat. La 318 trilioane de dolari până la sfârșitul anului 2024 (conform datelor de la Institutul de Finanțe Internaționale), acestea reprezintă de aproximativ 3,2 ori PIB-ul global. Un nivel niciodată atins în timp de pace.

Camera Reprezentanților tocmai a votat un program bugetar de reduceri masive de taxe (în valoare de 4.500 de miliarde de dolari în zece ani), însoțite de reduceri de 2.000 de miliarde de cheltuieli. Decalajul dintre cei doi va mări deficitul bugetar și va crește datoria (deși în Senat, republicanii ar putea încetini dinamica pentru că privesc cu suspiciune creșterea datoriilor).

În acest context, guvernele vor face presiuni asupra băncilor centrale pentru a stabiliza situația prin scăderea dobânzilor. 

Concluzia este că în aceste condiții, creditorii internaționali și-ar putea pierde încrederea în dolar. Posibilitatea unei  fragmentări politice a Uniunii Europene este de așa natură încât euro nu reprezintă o alternativă la dolar.

În orice caz, un astfel de declin este puțin probabil să beneficieze Europa. Situația Europei constituie al treilea risc economic evidențiat în concluziile Institutului Peterson.

În această lume violentă, este dificil să fii optimist cu privire la viitorul Europei. Este adevărat că liderii săi vorbesc acum despre crearea unei apărări comune mai avansate, dar decalajul dintre discursuri și realizări concrete rămâne semnificativ.

Al patrulea risc este cel al schimbărilor climatice. Nu facem suficient la nivel global pentru a o preveni aceste schimbări iar din moment ce Trump alege să nege, să taie bugetele științifice pe această temă și să promoveze hidrocarburile, situația nu se va îmbunătăți.

Încă din prima zi în care a preluat mandatul, clima și energia au ocupat un loc proeminent printre zecile de decrete semnate într-un cadru fără precedent în fața unui public de susținători: accelerarea prospectării și exploatării combustibililor fosili și instalarea infrastructurii asociate pe întreg teritoriul,  deblocarea pradă de resurse naturale din Alaska, sfârșitul sprijinului pentru vehicule electrice și eoliene eficiente pe larg, proiectul de sprijinire a echipamentelor electrice și eoliene  eficiente.

O așa-numită „lipsă de energie” justifică în aceste texte creșterea exploatării combustibililor fosili și reducerea măsurilor de protecție a mediului în jurul acestor proiecte. Cu toate acestea, acest deficit nu mai există atunci când vine vorba de energia eoliană offshore (care produce totuși energie electrică foarte competitivă). La aceasta se adaugă și anunțul că Statele Unite se retrag din Acordul de la Paris privind clima.

Aceste decizii pot părea iraționale într-o țară care a suferit dramatic de pe urma impactului schimbărilor climatice în ultimele luni, uraganul Helene din Carolina de Nord ucigând peste 200 de oameni și provocând pagube estimate la 60 de miliarde de dolari, sau incendiile din California care vor necesita zeci de miliarde de dolari pentru reconstrucție.

În timp ce Donald Trump poate părea că ia decizii pripite, realitatea este cu totul alta: industria petrolului și gazelor naturale a contribuit cu 219 milioane de dolari la campania sa. În cel mai mare producător de petrol și gaze din lume, aceste firme au o putere enormă și nu au intenția de a-și opri expansiunea.

Statele Unite ar putea emite 4 miliarde de tone de CO2 echivalent suplimentar până în 2030 în comparație cu mandatul lui Joe Biden, adică emisiile anuale ale Europei și Japoniei.

Poate Trump să implementeze cu adevărat creșterea combustibililor fosili și eșecurile tranziției ecologice?

Stilul de viață american și, mai presus de toate, profiturile miliardarilor Trumpiști primează. Rămâne de văzut dacă va putea efectiv să-și pună în aplicare politicile de creștere a combustibililor fosili și aceste eșecuri în tranziția ecologică.

Pe de o parte, noi foraje de petrol sau gaze s-ar putea confrunta cu opoziție locală, mai ales dacă se desfășoară în parcuri naturale. Mai multe state, inclusiv unele conduse de aleșii republicani, s-au angajat să investească în tranziția energetică – energii regenerabile sau baterii – cu sprijin public în temeiul Legii de reducere a inflației (IRA), și nu au nicio intenție să vadă locurile de muncă astfel create să dispară.

Pe plan internațional, odată cu retragerea din Acordul de la Paris care va intra în vigoare într-un an, Statele Unite se vor alătura Iranului, Libiei și Yemenului, singurele trei țări care nu au ratificat acest text. Având în vedere că COP30 în Brazilia, în noiembrie, este un moment crucial, deoarece țările urmează să își asume noi angajamente față de obiectivele climatice pentru 2035, decizia lui Trump ar putea determina alte țări, cum ar fi Argentina, să urmeze exemplul

Al cincilea risc îl reprezintă tarifele, inflația și creșterea cost-push

Donald Trump a anunțat încă din timpul campaniei sale electorale că pe lângă faptul că nu mai vrea să-și vadă ”fentanilul” trecând granițele sale de nord și de sud, nu mai avea de gând nici să lase Statele Unite „jecmănit de fiecare țară de pe planetă” prin comerțul internațional. Răspunsul lui este de acum cunoscut. Din 4 martie, Mexic, Canada și China au fost supuse unor taxe vamale de 25% pentru primele două și 10% în plus față de taxele existente de 10% pentru ultimele. Sunt luate în considerare tarife suplimentare pentru Europa și alte zone comerciale.

Oricine știe că acest lucru va avea ca efect creșterea prețului produselor importate pentru cumpărător, fie consumatorul final sau o firmă care are nevoie să importe anumite elemente necesare producției sale. În cele din urmă , toți consumatorii vor avea de suferit. Dar pentru Donald Trump, care a recunoscut în discursul său că ar putea exista unele „perturbări” la început, aceste noi taxe vor fi plătite de exportatorii străini și, prin umplerea rezervei federale, vor permite impozite mai mici pentru cetățenii americani și vor proteja producția și locurile de muncă. O mare schimbare de ritm față de momentul (2018) când a semnat, sub numele USMCA , reînnoirea Acordului de Liber Schimb Nord-American cu Mexic și Canada.

Cu toate acestea, imediat ce au fost anunțate noile tarife, bursa americană a început să scadă, inflația provoacă din nou îngrijorare, iar previziunile de creștere pentru economia americană sunt revizuite în scădere. În decurs de o săptămână, agenția de rating Moody's a trecut de la o prognoză de 2,3% la 1,2% rata anualizată pentru primul trimestru al anului 2025. În ceea ce privește companiile americane, acestea trag un semnal de alarmă. Cu toate acestea, se pare că industria auto a fost auzită: Trump a decis aseară pe 5 martie să îi acorde o lună de amânare.

PIIE arată, ca o concluzie de final: ”Suntem uimiți că măsurile luate de către Trump în primele săptămâni de la revenirea la Casa Albă seamănă mai mult cu o pilotare în orb decât una bine direcționată”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]
pixel