"Depindem de evoluţia preţurilor la energie. Ce-i drept, carburanţii n-au mai contribuit la creşterea inflaţiei. Dar am văzut cu toţii întreaga epopee europeană la preţurile la energie, cu implicaţii locale evidente. Această epopee a evoluat altfel, într-un scenariu mai pesimist. Am văzut, de altfel, şi pe piaţa locală o creştere spectaculoasă a preţurilor la energie cu impact pe toată producţia industrială. Iar acest transfer de la energie pe alimentele procesate a fost principalul determinant al trendului ascendent inflaţiei din ultima perioadă" - spune reprezentantul BNR, Dan Suciu.
Vor mai creşte preţurile?
"Acum... noi ne uităm la acest indice compozit care măsoară anumite creşteri de preţuri. Nu putem spune că va creşte un preţ sau un alt preţ, dar o inflaţie pozitivă înseamnă creşteri de preţuri. Important este ritmul acestor creşteri de preţuri. El este ceva mai temperat. Mare parte a scumpirilor sunt în urmă, dar nu au intrat pe partea descendentă a inflaţiei cum am fi crezut acum trei luni.
Cât priveşte indicatorul LFO (legume-fructe-ouă), acesta este foarte volatil, adică variază foarte mult în funcţie de sezon. Evident că în sezonul toamnă-iarnă e o creştere mai mare a acestui indicator, cu impact mai mare pe inflaţia generalizată. E important să ştim la ce ne putem aştepta în contextul european dat pentru că, din păcate, inflaţia e un fenomen local dar cu cauze globale. Şi ca să înţelegem cum ne situăm, trebuie să ne uităm un pic în termeni comparativi. Acum un an, noi eram ţara cu inflaţia cea mai mare din Europa. Acum, cel puţin în statele cu care ne comparăm, Ungaria, Cehia, Polonia, inflaţia e cuprinsă între 16% şi 19%, e ceva mai mică în Ungaria. Dar dobânda de politică monetară în Ungaria e 13, la noi e 6,25. În Polonia şi Cehoslovacia, dobânda de politică monetară e undeva la 7 iar inflaţia este 16-17%. Noi suntem într-un context relativ aşezat. Nu am avut o creştere atât de bruscă a preţurilor aşa încât această situaţie nu a reverberat atât de negativ cât se putea asupra tuturor creditelor şi asupra dobânzilor. Încă din prima parte a anului viitor va fi o intersecţie între creşterea dobânzii şi coborârea dobânzii, dar evident că această intersectare n se va produce când inflaţia are două cifre" a explicat Suciu în platoul Digi24.
Semne bune 2023 are?
Potrivit consemnărilor Băncii Centrale Europene, după revirimentul consemnat în semestrul I 2022, datele recente indică o încetinire substanțială a creșterii economice în zona euro, estimându-se o stagnare a economiei către finele anului și în trimestrul I 2023. Prețurile foarte ridicate ale produselor energetice reduc puterea de cumpărare a veniturilor populației și, deși blocajele la nivelul ofertei se diminuează, acestea încă limitează activitatea economică. În plus, situația geopolitică nefavorabilă, în special agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, afectează încrederea sectorului corporativ și pe cea a consumatorilor. Aceste perspective se reflectă în cele mai recente proiecții ale experților privind creșterea economică, care au fost revizuite considerabil în sens descendent pentru restul anului în curs și până la finele anului 2023. Experții anticipează, în prezent, o creștere economică de 3,1% în 2022, de 0,9% în 2023 și de 1,9% în 2024.
Vulnerabilitățile durabile cauzate de pandemie reprezintă în continuare un risc la adresa transmisiei fără sincope a politicii monetare. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să aplice o abordare flexibilă în ceea ce privește reinvestirea răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, în vederea contracarării riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
