Astfel, de-a lungul a trei zile, diferiți cetăţeni americani şi canadieni au fost căutați pe smartphone-uri de câte cinci ori în fiecare zi. Aceștia trebuiau să răspundă pe scurt la un chestionar despre faptele morale sau imorale pe care le-au comis, la care au fost supuși sau la care au asistat.
Pe lângă natura religioasă a studiului, cercetătorii au fost preocupați și de moralitatea faptelor zilnice şi a simpatiile politice, dar şi de efectele pe care moralitatea şi imoralitatea le au asupra gradului de fericire al unui individ şi sentimentului acestuia de a avea un scop în viaţă.
Citește și: Iohannis, despre folosirea religiei și naționalității în campania electorală
Oamenii de știință au descoperit că persoanele religioase şi cele atee diferă într-un singur fel, și anume modul în care îi fac să se simtă faptele lor morale şi imorale.
Diferența între persoanele religioase și cele atee a fost modul în care au răspuns față de faptele lor. Cei religioși au afișat mai multă mândrie şi gratitudine faţă de faptele lor morale, dar şi mai multă vină și ruşine faţă de atitudinile lor imorale.
În urma studiului, cercetătorii nu au găsit dovezi care să ateste vreo înclinaţie pentru moralitate mai mare în rândul persoanelor care simpatizează cu partidele politice conservatoare comparativ cu persoanele care simpatizează cu partidele liberale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
