Iată editorialul scris de Angelin Ioan:
Confuzia relaţiei dintre PNL şi Klaus Iohannis
Colaborarea PNL-Klaus Iohahnis este fără îndoială, mult mai puțin intensă decât au obişnuit preşedinţii de până acum, cu partidele din care proveneau.
Raportul dintre preşedinte şi liberali se reflectă atât în realitatea politică a partidului, vizibil în cazul Codului Fiscal, cât şi în pregătirea pentru alegerile locale. Aşa cum se profilează candidaţii aduşi în discuţie de PNL pentru locale, aceştia sunt departe de însufleţi ideea de „altfel de politică” care i-a mobilizat pe români la prezidenţiale pentru Klaus Iohannis.
Starea de spirit s-a schimbat mult de la prezidenţiale. Ideea de „altfel de politică” produce tot mai puţin entuziasm public, iar până la alegerile de anul viitor tendinţa se va accentua. În plus, liniile mari de polarizare ale dezbaterii electorale „anti-Ponta” sau „anti-Băsescu” vor dispărea; chiar retragerea aşteptată a lui Victor Ponta pune punct unui subiect de discuţie pentru electorat (deşi contează când se va retrage premierul Ponta şi dacă PNL va lua sau nu guvernarea în acest an).
Aşa cum decurg însă lucrurile în acest moment, cel mai probabil, în localele din 2016, agenda publică să fie centrată chiar pe analiza aşteptărilor faţă de Klaus Iohannis și PNL, de la prezidențiale încoace.
2016 va fi un test electoral pentru Klaus Iohannis şi PNL deopotrivă.
Cu Klaus Iohannis privind de la distanță, PNL pare destul de descoperit. De aici și o parte a explicației pentru lipsa de entuziasm a publicului față de candidații aduşi în discuţie de liberali (PSD nu stă mai bine, doar că, deocamdată nu face nimic, fiind preocupat mai mult de clarificări interne).
Politica PNL nu poate fi energizată decât printr-un proiect comun cu președintele. Și nu este vorba despre simpla tactică electorală a afișajului cu poze suprapuse între candidați și președinte, dedicată electoratului de partid. Este vorba de un plan de acţiune convergentă, a agendei şefului statului și a agendei liberale, pe un proiect pentru societate pe care românii îl aşteaptă din 16 noiembrie 2014.
Indiferent de forma mai intensă sau mai detașată a colaborării între președinte și partidul care l-a susținut în alegeri, partidele îşi construiesc până la urmă singure liderii şi îşi decid politica, în urma alegerilor. O nouă linie de lideri vor ajunge la butoane după localele de la anul și vor influenţa decisiv în următorii 4 ani şi raporturile de putere din partid și alegerile parlamentare ce vor urma şi inclusiv raportul partidului cu preşedintele.
Până în 2016, PNL are nevoie de Klaus Iohannis, mai mult decât președintele de partid, după 2016 însă, situația se va schimba.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
