Miza după descalificarea lui Călin Georgescu. Ce publică Politico despre candidații la Președinție ai României

După descalificarea lui Călin Georgescu, România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din luna mai, scrie Politico într-un articol despre candidații rămași în cursa pentru Cotroceni. Publicația subliniază că „autoritățile au validat candidaturile a douăsprezece persoane și au respins alte douăsprezece”.

Într-un scrutin urmărit îndeaproape la Bruxelles și Washington, miza este dacă vreunul dintre candidați va reuși să atragă electoratul lui Georgescu, susține sursa citată care a încercat să facă portretele principalilor competitori.

Nicușor Dan, „matematicianul activist”

Despre Nicușor Dan Politico scrie că este „un candidat independent care, din 2020, ocupă funcția de primar al Bucureștiului”. Publicația amintește că acesta „s-a format ca matematician, iar după revenirea din Paris, unde și-a finalizat studiile doctorale, s-a implicat în activism și politică”.

Articolul detaliază că „activismul său a fost îndreptat împotriva ‘mafiei imobiliare’, în încercarea de a proteja spațiile verzi și siturile istorice ale capitalei”.

Politico menționează și fondarea Uniunii Salvați România (USR), dar și ruptura sa de partid în 2017, după o dispută privind poziționarea față de căsătoriile între persoane de același sex.

Crin Antonescu, „candidatul establishmentului”

Pe Crin Antonescu sursa citată îl prezintă drept „candidatul comun al partidelor tradiționale din România: PSD, PNL și UDMR”. Publicația notează că Antonescu „a fost lider al PNL și este cunoscut mai ales pentru perioada în care a fost președinte interimar, după suspendarea lui Traian Băsescu”.

Însă, așa cum subliniază Politico, „încercarea de demitere a lui Băsescu a eșuat, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine afectată”. În plus, se menționează că „nu a mai ocupat nicio funcție publică în ultimii zece ani”.

Victor Ponta, „fostul premier care încearcă o revenire”

Victor Ponta este descris ca fiind „fost prim-ministru al PSD între 2012 și 2015”, dar Politico amintește și că „a fost forțat să demisioneze în urma protestelor masive declanșate de incendiul din clubul Colectiv, care a evidențiat nemulțumirea publicului față de corupția sistemică”.

Publicația notează că „Ponta și-a fondat ulterior propriul partid, dar fără succes major” și că „deși a fost investigat pentru corupție, a fost exonerat în 2018”. Potrivit Politico, el „speră acum să-și refacă imaginea politică și să atragă votanții lui Georgescu”.

Elena Lasconi, „jurnalista devenită politician”

Despre Elena Lasconi publicația citată scrie că este „candidata USR și lidera partidului”, precizând că „a ajuns pe locul doi în primul tur anulat al alegerilor prezidențiale și urma să-l înfrunte pe Georgescu în turul doi, înainte ca scrutinul să fie anulat”.

Publicația menționează că „Lasconi a intrat în politică în 2020, câștigând funcția de primar în Câmpulung Muscel” și subliniază că „înainte de cariera politică, a avut o experiență de decenii în jurnalism”.

George Simion, „liderul de extremă dreapta”

Politico îl descrie pe George Simion drept „liderul AUR și principalul candidat al extremei drepte”. Publicația evidențiază că „Simion a obținut poziția de candidat după retragerea unui alt reprezentant al dreptei radicale, Anamaria Gavrilă, conform unui acord stabilit între cei doi”.

Potrivit articolului, „Simion a militat activ pentru unirea României cu Republica Moldova” și a fost „interzis în repetate rânduri pe teritoriul Moldovei și al Ucrainei din cauza activităților sale considerate anti-ucrainene”.

Lavinia Șandru, „actrița cu un trecut politic divers”

Publicația notează că Lavinia Șandru „a fost membră a Parlamentului între 2004 și 2008” și că „de-a lungul carierei, a făcut parte din mai multe partide, inclusiv fostul Partid Democrat”.

Publicația amintește și detaliile personale ale candidatei: „Este cunoscută pentru mariajul său anterior cu Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe condamnat la șase ani de închisoare pentru spălare de bani și trafic de influență”.

Cristian Terheș, „fostul preot devenit europarlamentar”

Cristian Terheș este prezentat ca fiind „membru al Parlamentului European din partea Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni”. Publicația subliniază că „Terheș a fost preot și a devenit cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare radicale”.

În articol se menționează că „într-un discurs din 2023, el a descris femeile transgender drept ‘perverși de sex masculin’” și că „a contestat restricțiile impuse în pandemie, dar fără succes în instanțele europene”.

Alți candidați în cursă

Pe lângă acești candidați, Politico amintește și de alții cu profiluri diverse:

- Silviu Predoiu, este prezentat drept „fostul spion”, fost director interimar al Serviciului de Informații Externe, „susținut de un partid de centru-dreapta”.

- John Ion Banu este prezentat drept "pasionatul de arme", Politico explicând că el este un inginer stabilit în SUA, „un susținător al dreptului de a purta arme și al pedepsei cu moartea pentru corupție și crimă”.

- Daniel Funeriu este numit "chimistul" pentru că este fost ministru al Educației și doctor în chimie, cu experiență internațională, lucrând în Franța, Statele Unite, Japonia și Germania.

- Sebastian Popescu, veterinar și jurnalist, „investigat pentru suspiciuni privind semnăturile de susținere depuse la Biroul Electoral”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News