Prin fondurile europene oferite României, Comisia încearcă să sprijine regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în producţie, infrastructură, educaţie, sănătate. Alt obiectiv îl reprezintă conversia economică şi socială a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale. Toate aceste obiective nu fac nici o ceapă degerată, în România, dacă cei care primesc finanţările nu au carnet de partid. Fondurile nerambursabile au culoare politică, iar un exemplu ar putea fi modul în care pedelistul Gabriel Sandu împarte banii europeni care trec pe la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Joi, 26 august, MCSI a publicat lista proiectelor selectate spre finanţare în urma celui de-al doilea apel din cadrul Operaţiunii 3.2.1 - Susţinerea implementării de soluţii de eGuvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar. Dintr-un număr de 243 de proiecte au fost acceptate 21. Mai mulţi lideri locali care au încercat să acceseze fondurile s-au plâns că finanţările au mers în mare parte doar la instituţii conduse de PDL.
Majoritatea proiectelor acceptate sunt de la primari sau prefecţi din arcul guvernamental.
Astfel de acuzaţii însoţesc şi alte acte administrative, dar în cazul “soluţiilor de eGuvernare” s-a sărit calul. Cu toate că alocarea financiară din fonduri europene ar trebui să se facă la nivelul tuturor regiunilor din Romania, o parte din banii alocaţi celui de-al doilea apel de proiecte s-au dus în regiuni în care s-au dus şi la apelul din 2008. Coincidenţa face ca să vorbim de fiefuri PDL. În 2008, banii au plecat la Consiliul Judeţean Neamţ, unde conduce dl. Vasile Pruteanu, de la PDL. În 2009, s-au dus la primăria Neamţ, unde domneşte cunoscutul Gh. Ştefan, zis Pinalti, stâlp al guvernărilor portocalii. Alte tandemuri ar fi Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud, condus de pedelistul Alin Daniel Cristea, anul trecut şi Instituţia Prefectului Judeţului Bistriţa, unde evident, se află un om al PDL. Primarul Scripcaru (PDL) şi primăria Braşov se remarcă prin două finanţări consecutive. Prin finanţarea proiectelor din aceleaşi regiuni de dezvoltare, alte oraşe care au depus proiecte nu au acces la programele derulate prin MCSI.
Ca urmare a acestor constatări, am rugat MCSI , în scris , să ne explice cum se respectă obligativitatea diminuării dezechilibrelor regionale şi alocarea financiară echilibrată între regiuni.
Iată la ce ar trebui să dea explicaţii domnul Gabriel Sandu: De ce s-au dirijat o mare parte din fondurile respective spre regiuni care au fost deja finanţate în urma apelului din 2008? Cum se asigură respectarea REGULATION (EC) No 1080/2006 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 5 July 2006 on the European Regional Development Fund and repealing Regulation (EC) No 1783/1999 şi Articolul 3 din Legea 315 / 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România ?
În cazul in care se păstrează strategia obişnuită a MCSI, de silenzio stampa, poate analizează cazul reprezentanţa Comisiei Europene în România şi structuri specializate, cum ar fi OLAF.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
