Cercetătprii de la Massachusetts Institute of Technology au descoperit că spanacul, prin rădăcinile sale, poate detecta prezețența explozibililor în sol. Folosind nanobionica vegetală, ei au transformat frunzele în senzori reali care, atunci când primesc semnale specifice din sol, acestea emit un nou semnal care este citit de o cameră în infraroșu, care la rândul său declanșează trimiterea unui e-mail. Potenţial, această tehnologie ar putea fi aplicată şi pentru controlul poluării solului şi monitorizarea schimbărilor climatice.
Spanacul trimite e-mail?
Dacă la prima vedere pare o păcăleală, în realitate vestea este adevărată și are și o bază științifică solidă. Este de fapt descoperirea uimitoare făcută acum câțiva ani de un grup de ingineri de la MIT, Massachusetts Institute of Technology, condus de profesorul Michael Strano.
Oamenii de știință de la MIT au efectuat un experiment de nanobionică a plantelor - domeniul de cercetare care implică adăugarea de componente și sisteme electronice la plante - și au descoperit că spanacul, deoarece au un sistem radicular foarte dezvoltat și foarte sensibil,este capabil să detecteze prezența compușilor nitroaromatici în sol, adesea folosiți la fabricarea explozivilor.
Faptul că aceste plante sunt capabile a ”simți” evenimentele naturale înainte de a se întâmpla este un fapt stabilit: de exemplu, ele prezic seceta. Mai mult, este dovedit că sunt capabile să perceapă și prezența anumitor componente subterane.
Studiul profesorului Strano s-a concentrat pe materiale explozive îngropate în sol: de exemplu, mine antipersoană, scrie Fruit Book Magazine.
Echipa sa și-a dat seama că spanacul îi putea simți prezența. Dar cum ar putea aceste plante să comunice mai departe acest lucur?
Datorită utilizării nanotehnologiei, oamenii de știință de la MIT au aplicat apoi nanotuburi de carbon pe plante, transformând spanacul în senzori reali care, atunci când detectează o anumită componentă chimică, emit un semnal. Acest semnal este apoi colectat de senzorii cu infraroșu și transformat într-un e-mail, trimis automat pentru a transmite informațiile către operatorii de control.
”Plantele au o capacitate excelentă de analiză chimică din moment ce au o rețea vastă de rădăcini în sol. Prelevează în mod constant apa subterană și au o modalitate de a autoalimenta transportul acelei ape către frunze. Ei știu că va fi o secetă cu mult înaintea noastră. Aceste plante pot detecta mici modificări ale proprietăților solului și ale potențialului apei. Dacă accesăm acele căi de semnalizare chimică, există o mulțime de informații de accesat”, explică prof. Michael Strano.
Scopul inițial al experimentului MIT a fost de a detecta prezența materialului exploziv în sol, dar descoperirea ar putea fi folosită și pentru a controla poluarea solului și pentru a monitoriza alte condiții de mediu care afectează agricultura. Datorită cantităților mari de date pe care plantele le absorb din împrejurimile lor, spanacul poate, de asemenea, să prezică schimbările climatice.
Citește și:
Viermii care ar putea salva planeta de plastic
Potrivit cercetătorilor, saliva acestei specii de vierme conține substanțe chimice care sunt capabile să descompună polietilena, un material dur și durabil.
În 2017, echipa a descoperit că această specie de vierme (lepidopteran Galleria mellonella) este capabilă să descompună plasticul (polietilena), iar acum au descoperit cum face acest lucru: saliva conține enzime (care aparțin familiei fenol oxidazei) care poate declanșa rapid degradarea polietilenei la temperatura camerei, potrivit BBC.
Aceste enzime sunt primele și singurele enzime cunoscute capabile să degradeze plasticul din polietilenă fără a necesita pretratare, potrivit Federica Bertocchini, cercetător CSIC la CIB-CSIC (Centrul de Cercetare Biologică), care a condus studiul.
De la poli până la adâncimea oceanelor, plasticul este o problemă majoră de poluare în întreaga lume
În timp ce eforturile de reducere, reciclare și reutilizare a plasticului progresează, există puține opțiuni când vine vorba de polietilenă (PE).
Este una dintre formele cele mai utilizate pe scară largă, cuprinzând aproximativ 30% din producție și este folosită pentru o gamă largă de materiale, inclusiv articole rezistente, cum ar fi țevi, podele și sticle, dar este folosit și pentru pungi și recipiente pentru alimente.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
