Dorin Cojocaru, președintele APRIL, asociația patronală din industria laptelui, atrage atenția că legea împinge producătorii să folosească metode de conservare, dacă doresc să beneficieze de prevederile acesteia.
"Legea Risipei alimentare, în forma actuală, lovește exact în produsele proaspete, susține Dorin Cojocaru, într-o postare Facebook. Ne dorim produse alimentare fără conservanți, produse proaspete...ce au "termen de garanție scurt 5 zile, 10 zile.. Dacă aceste produse stau pe camion 1-2 zile , la platformă 1-2 zile , iar conform legii trebuie sa fie donate cu minim 2 zile inainte de expirare, se ridică întrebarea: câte zile mai stau la raft? Mai producem produse proaspete?".
Conform estimărilor realizate de către Comisia Europeană în anul 2014, la nivel mondial, o treime din hrană destinată oamenilor se pierde sau este risipită. De asemenea, studiile indică pierderi globale însemnate, estimate la 1,6 miliarde de tone de materie primă. Cantitatea de apă utilizată anual pentru producerea alimentelor pierdute sau risipite este echivalentul debitului anual al râului Volga, iar 28% din suprafaţă agricolă la nivel global este utilizată pentru producerea alimentelor risipite. Amprenta de carbon a risipei alimentare e estimată la 3,3 miliarde de tone de CO2. Consecinţele economice directe ale fenomenului (excluzând peştele şi fructele de mare) ajung la 750 de miliarde de dolari anual.
România este a treia țară din UE care a introdus o lege pentru diminuarea risipei alimentare. Din păcate, normele de aplicare pot să anuleze efectele benefice ale proiectului inițial.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
