"Am votat, în primul rând, cu gândul la stabilitatea Uniunii Europene. Şansa României pentru viitor cred că este integrarea într-o Europa puternică şi validă şi egală pentru toţi, iar in ultima vreme se văd anumite derapaje în funcţionarea Uniunii Europene şi am votat cu gândul să întărim această Uniune, să fie o Europă a tuturor naţiunilor, regiunilor, cetăţenilor, o Europă puternică care să poată funcţiona", a spus Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei Române a adăugat că este de părere că prin trimiterea la Bruxelles a unor buni reprezentanţi ai României este posibil ca ei să contribuie la întărirea "concertului acesta al naţiunilor europene".
Întrebat ce părere are despre eventuala ridicare, în opţiunile de vot ale alegătorilor europeni, a partidelor naţionaliste, Ioan-Aurel Pop a spus că rămâne optimist că acest lucru nu se va întâmpla, deoarece xenofobia şi şovinismul au fost verificate în istorie ca elemente distructive.
Ioan-Aurel Pop, mesaj: "Trebuie să avem grijă"
"Eu sunt optimist şi am văzut un sondaj de opinie din Olanda unde n-a ieşit partidul populist, a ieşit un partid proeuropean. Sper să câştige partide proeuropene în care naţiunile să-şi ocupe locul lor, dar în care să nu se confunde sentimentul naţional cu xenofobia sau cu şovinismul. Xenofobia şi şovinismul au fost verificate în istorie ca elemente distructive şi noi trebuie să avem grijă de acest lucru", a spus cunoscutul istoric clujean, care este şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai.
26 mai, alegeri europarlamentare şi referendum în România
Duminică, 26 mai, are loc scrutinul prin care românii îşi vor alege reprezentanţii din Parlamentul European pentru următoarea legislatură. Totodată, românii sunt chemaţi de către preşedintele Klaus Iohannis să îşi exprime voinţa aspra celor după întrebări lansate de către acesta la referendum. Cele două întrebări sunt:
1. "Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?"
2. "Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?"
Cine şi pentru ce votează la europarlamentare?
Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota în perioada 23-26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetăţeni britanici a căror ţară urma să părăsească blocul comunitar în martie acest an. Voturile lor pentru 73 de eurodeputaţi, care în câteva săptămâni ar putea să fie nevoiţi să renunţe la mandate, a dat peste cap anumite calcule după ce în luna aprilie a fost convenită o amânare a Brexitului.
Prin reprezentare proporţională, cetăţenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, care îşi va împărţi activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. De la Luxemburg, Malta şi Cipru, cu câte şase mandate de europarlamentar fiecare, la Germania, cu 96 de mandate, timp de cinci ani membrii Parlamentului European vor adopta legislaţia propusă de Comisia Europeană, care face obiectul aprobării de guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
