Alegeri europarlamentare 2019. Ambasada României din Luxemburg se apără: Cine se scuză, se acuză

Florin Răvdan / 29 mai 2019 / 16:53 Salveaza PDF Comentarii
MAE transmite că ştirile legate de lipsa ştampilelor de vot în secţiile din diaspora sunt false
MAE transmite că ştirile legate de lipsa ştampilelor de vot în secţiile din diaspora sunt false

Ambasada României din Luxemburg a postat, pe propria pagină de Facebook, o reacţie la adresa acuzaţiilor aduse de românii care duminică, 26 mai, nu au mai apucat să voteze. Diplomaţii români au fost jigniţi, dar şi acuzaţi că nu vor să îi lase pe toţi să voteze. 

"Cunoaștem cu toții adevărul expresiei „cine se scuză se acuză”. Dar, în egală măsură, și lipsa unei comunicări explicite din partea mea, pe tema celor petrecute la Ambasada României din Luxemburg în ziua de 26 mai a.c., ar putea fi interpretată la fel de negativ. Prin urmare, vin în fața dumneavoastră cu aceste rânduri, prin intermediul cărora doresc să-mi exprim, în numele meu și al colegilor din ambasadă, regretele sincere pentru momentele neplăcute pe care ați fost nevoiți să le trăiți în urma dorinței legitime de a vă exercita dreptul de a vota și să vă prezentăm, totodată, cuvenitele scuze. Și mă gândesc, în egală măsură, atât la cei care ați așteptat ore în șir până a ajunge la cabina de vot, cât și, mai ales, la cei care, deși ați așteptat, tot nu ați reușit să votați. Cei care mă cunosc știu, presupun, că ipocrizia nu mă caracterizează, așadar vă asigur că părerile de rău pe care le încercăm cu toții sunt sincere", se arată în mesajul ambasadorului român din Luxemburg. 

Ambasada îşi asumă responsabilitatea: Nu am estimat bine prezenţa

 

"Cât privește vinovăția noastră pentru cele pe care le-ați îndurat, ea există – și mi-o asum eu, în totalitate, ca șef al misiunii diplomatice – în măsura în care estimarea pe care am avut-o cu privire la numărul persoanelor care se vor prezenta la vot a fost greșită. Și da, a fost greșită, din moment ce consecințele acestei decizii au fost cele care s-au văzut! Întrebarea care se pune este dacă, pe baza datelor avute la dispoziție în momentul formulării propunerii cu privire la organizarea unei singure secții de votare pe teritoriul Luxemburgului, am fi putut lua o altă hotărâre? Pentru că termenul limită pentru transmiterea propunerilor noastre a fost 8 martie a.c., așadar cu mult timp înaintea zilei de 25 aprilie, când Președintele României a semnat decretul cu privire la organizarea referendumului, simultan cu alegerile europarlamentare. Așadar, la acel moment știam că pe data de 26 mai vom avea doar alegeri europarlamentare și, luând în calcul statisticile referitoare la prezența românilor la scrutinele anterioare, indiferent de natura acestora (când toate persoanele care s-au prezentat la ambasadă au putut vota, inclusiv la alegerile prezidențiale din anul 2014), am fost cu toții convinși că, pentru Luxemburg, o singură secție ajunge. S-a dovedit, însă, că n-a ajuns...  Nu știu dacă ar fi prea multe de spus. Poate doar să vă asigur că am avut numai intenții bune și toată determinarea ca lucrurile să iasă bine. N-am reușit, din păcate. Nici noi și nici alți colegi din Europa, chiar dacă ne-am străduit, cu toții, din răsputeri. Dacă nu ar fi fost așa, probabil că aici, la Luxemburg, nu am fi reușit să asigurăm câte un vot la fiecare aproape 30 de secunde pe parcursul celor 14 ore", a mai scris ambasadorul. 

O parte din vină, pe alegători

 

"În schimb, noi suntem acuzați că nu am evaluat corect numărul de votanți și, în consecință, vina este numai a noastră. Într-adevăr, este de natura evidenței că nu am evaluat corect, dar nici nu am avut la îndemână instrumentul adecvat pentru a aprecia atât numărul cetățenilor români care trăiesc într-o anumită regiune a unei țări (în cazul de față, în regiunile vecine din Germania, Franța și Belgia), cât și, mai ales, dorința lor de a vota la aceste alegeri. În legislațiile mai multor state din Uniunea Europeană este prevăzută posibilitatea/obligația persoanelor aflate în străinătate care doresc să voteze la o anumită secție de votare cu ocazia unui viitor scrutin, să se înscrie în prealabil pe o listă, astfel încât să existe o evidență clară a acestora. Legea română nu are o astfel de prevedere. Cum am fi putut, așadar, să anticipăm că numai din Germania vor veni să voteze la Luxemburg peste o mie de români? Și câteva sute din Franța și Belgia? Se pune legitima întrebare referitoare la criteriile pe care le-am avut în vedere când am evaluat posibila prezență la vot a românilor, la secția de votare din Luxemburg. Pur și simplu, pe baza statisticilor anterioare, coroborate cu inexistența la Ambasadă a vreunei solicitări din partea vreunei persoane, de a înființa noi secții. Să ne întoarcem, așadar, la cifre: în anul 2007, la referendumul pentru demiterea Președintelui României, la secția din Luxemburg au votat 398 persoane; la alegerile parlamentare din 2008, au votat 145 persoane; la turul II al alegerilor prezidențiale din 2009, au votat 601 persoane; la precedentele alegeri europarlamentare, din mai 2014, au votat 332 persoane; la turul I al alegerilor prezidențiale din 2014, au votat 1.088 persoane; la turul II al alegerilor prezidențiale din 2014, au votat 2.433 persoane; în sfârșit, la ultimele alegeri organizate la Luxemburg, cele parlamentare din decembrie 2016, au votat 723 persoane. Prin urmare, am constatat că alegerile europarlamentare (pentru că, repet, DOAR despre acestea era vorba în momentul când a fost stabilit numărul secțiilor de votare) nu trezesc în rândul românilor un interes la fel de mare ca alegerile prezidențiale, de exemplu. Or, dacă ne uităm pe datele Oficiului local de Statistică, în Marele Ducat trăiesc în jurul a 5.000 de români rezidenți. Considerând că aproximativ 25% dintre aceștia sunt minori, așadar fără dreptul de a vota, și că rata de participare la vot raportată la numărul adulților ar fi în jur de 30-35%, a rezultat un număr de aproximativ 1.200-1.300 de posibili votanți, cu aproape 1.000 mai mulți decât numărul total de cetățeni români care s-au prezentat la acest tip de alegeri în anul 2014, de exemplu. Dar, deoarece bănuiam că dinamica românilor din regiunile aflate în vecinătatea Luxemburgului, din Germania, Franța și Belgia, este neprevăzută, am anticipat că încă vreo 1.000 de persoane vor veni din aceste zone, așadar am mizat pe un total aproximativ de 2.300 persoane care se vor prezenta la vot, o cifră puțin mai mică decât la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din toamna anului 2014 (care era de referință maximă, oricum). Acest număr de alegători ar fi fost posibil de manageriat într-o singură secție de votare, în condițiile unui scrutin simplu, așa cum știam, în momentul luării deciziei respective, că va fi", a continuat înaltul diplomat. 

"Dragi români, intenția acestui mesaj nu a fost nicidecum de a ne absolvi de vina pe care o avem și noi pentru multele ore pierdute de dumneavoastră în așteptarea votului, iar, în cazul unora, chiar și fără a și-l exercita la final. Am vrut doar să vă convingem de buna noastră credință și de toate bunele intenții pe care le-am avut. Regretăm enorm că lucrurile nu au ieșit de data aceasta așa cum ne-am fi dorit cu toții. Dacă situația pe care ați trăit-o dumneavoastră la Luxemburg s-ar fi înregistrat doar aici, atunci lucrurile erau clare: nu a existat un management corespunzător la Ambasada din Luxemburg. Dar faptul că același „film” al zilei de duminică, 26 mai 2019, s-a desfășurat concomitent în majoritatea statelor europene populate masiv de români, ar trebui, credem, să dea mai mult de gândit autorităților. Pe de altă parte însă, atât noi, cei de la Ambasada din Luxemburg, cât și colegii de la celelalte misiuni diplomatice românești din Europa, sunt sigur, ne-am învățat lecția: la alegerile prezidențiale din toamnă o să propunem atât de multe secții de votare, încât mai bine să rămână unele nepopulate decât numele nostru să mai fie legat de umilințele provocate românilor!", declară, în încheiere, ambasada României la Luxemburg, pe pagina de Facebook. 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27