Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

"Gumă de mestecat", veche de 5.700 de ani, sursă preţioasă de ADN uman străvechi

O "gumă de mestecat" ce datează din urmă cu 5.700 de ani reprezintă o sursă preţioasă de ADN uman străvechi.

Analiza unei ''gume de mestecat'' datând din urmă cu peste 5.000 de ani relevă nu doar originile persoanei care a utilizat-o, ci şi culoarea ochilor, alimentaţia şi bacteriile prezente în gura acesteia, relatează marţi AFP.

"Pentru prima dată, un genom uman străvechi şi complet a fost recuperat din altceva decât oase sau dinţi", a declarat pentru AFP Hannes Schroeder din cadrul Universităţii din Copenhaga, coautor al studiului publicat marţi în jurnalul ştiinţific Nature Communications, citează Agerpres.

ADN străvechi

 

Această ''sursă foarte preţioasă de ADN străvechi'', mai ales provenind din perioade din care rămăşiţele umane sunt rare, nu este altceva decât o pastă negricioasă, obţinută din scoarţă de mesteacăn încălzită, ''mai frecventă decât se crede pentru că se păstrează destul de bine''.

Această pastă era mestecată frecvent în vremuri străvechi şi conţine de multe ori amprente dentare.

Pasta studiată de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice efectuate de cercetătorii de la Muzeul Lolland-Falster la situl Syltholm, din sudul Danemarcei.

Conservarea resturilor organice este fenomenală

 

''Syltholm este cu adevărat un sit unic. Aproape totul este sigilat în noroi, iar conservarea resturilor organice este fenomenală'', a explicat într-un comunicat de presă un alt coautor al studiului, Theis Jensen, tot de la Universitatea din Copenhaga.

Prin analizarea ADN-ului uman pe care îl conţinea pasta de mesteacăn, cercetătorii au putut stabili că persoana care a mestecat-o a fost o femeie, probabil cu ochi albaştri şi cu pielea şi părul închise la culoare.

Potrivit studiului, ea era mai apropiată genetic de vânătorii-culegătorii din Europa continentală decât de cei din Scandinavia centrală.

Oamenii de ştiinţă recunosc

 

Oamenii de ştiinţă recunosc însă faptul că nu ştiu cu exactitate de ce, în urmă cu 5.700 de ani, femeia respectivă a ales să mestece această pastă.

Pasta putea servi ca adeziv (prin mestecarea înainte de utilizare devenea maleabilă), putea fi folosită pentru ameliorarea durerilor de dinţi (are proprietăţi antiseptice) ori ca ''periuţă de dinţi'', dar şi pentru suprimarea senzaţiei de foame sau pur şi simplu ca gumă de mestecat.

Au extras ADN de la bacterii bucale

 

Cercetătorii au extras ADN provenind de la bacterii bucale şi de la mai mulţi agenţi patogeni umani, în general inofensivi. Totuşi, au fost găsiţi şi ''unii cu potenţial foarte patogen precum Streptococcus pneumoniae, principala cauză a pneumoniei'', se arată în studiu. ''De asemenea, am recuperat ADN de virus Epstein-Barr, responsabil de mononucleoza infecţioasă'', precizează cercetătorii.

''Acest lucru ne poate ajuta să înţelegem modul în care au evoluat şi s-au răspândit agenţii patogeni de-a lungul timpului şi ce anume îi face deosebit de virulenţi într-un anumit mediu'', a declarat Hannes Schroeder.

De asemenea, ''guma de mestecat'' conţinea atât ADN de la specii de plante (alune de pădure), cât şi de la animale (raţă) - ceea ce sugerează că astfel de alimente au fost consumate cu puţin timp înainte de mestecare.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.24
YesMy