Coroana reginei Maria, în cadrul seriei "Exponatul lunii", la MNIR

La Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) s-a deschis, joi, o expoziţie inclusă în seria de microexpoziţii "Exponatul lunii", care prezintă un obiect de patrimoniu de excepţie - Coroana reginei Maria.

Expoziţia, prin care muzeul marchează împlinirea a 136 de ani de la naşterea reginei, în data de 29 octombrie (1875), prezintă documente privind istoria mai puţin ştiută a coroanei reginei Maria, comandată de Parlamentul României pentru ceremonia încoronării de la Alba Iulia.

Conform documentelor din arhiva Falize, comanda coroanei reginei Maria a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului, generalul Coandă, şi de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand.

Coroana reginei Maria va fi expusă în Holul Central al MNIR până la sfârşitul lunii noiembrie, putând fi admirată după această perioadă în expoziţia permanentă "Tezaur Istoric", dar şi într-o amplă expoziţie dedicată marcării a 90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, în care se va regăsi şi preţiosul exponat, "unul dintre cele mai frumoase din Europa secolului XX".

Coroana a fost realizată la Paris de casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean, mai exact de la Roșia Montana, dându-i astfel o simbolistică aparte.

A costat 64.820 de franci şi este asigurată pe... 25 de milioane de euro

”Bijuteria” regală cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm. Coroana reginei Maria a fost finalizată în luna septembrie 1922, iar costul execuţiei a fost de 64.820 de franci. Recent ( în 2008) când a fost expusă la Suceava , a fost asigurată - ca piesă de tezaur - la valoarea de 25 de milioane de euro. Coroana poate fi admirată  în Holul Central al Muzeului Naţional de Istorie a României până la sfârşitul lunii noiembrie,  de miercuri până duminică.

Proiectul coroanei în stil bizantin, decorată cu motive vegetale, a fost conceput de Costin Petrescu, pictorul Casei Regale, la începutul secolului trecut, şi artistul care a decorat în mod magistral Ateneul Român, având ca sursă de inspiraţie coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria de a da o aură medievală înfăţişării sale, scrie Agerpres.

Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandativii laterali "prependoulia", specifici diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic - unul reprezintă stema Regatului României iar celălalt, însemnele heraldice ce arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh. Asocierea acestora cu elemente artistice bizantine sugerează continuitatea cu perioada de glorie a statelor medievale româneşti.

Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de nepoata reginei Victoria.

De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri de ambele părţi, reprezentând spice de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ este o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei.

Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi care se regăsesc adesea şi în arta populară românească, alegerea pietrelor semipreţioase sau preţioase care au împodobit coroana fiind în acord cu viziunea reginei despre romantism.

Proiectată de pictorul care a decorat Ateneul

Designul special al coroanei - în stil bizantin şi decorată cu motive vegetale - a fost conceput de Costin Petrescu (n.r. - pictorul Casei Regale, la începutul secolului trecut, şi artistul care a decorat în mod magistral Ateneul Român). Sursa inspiraţiei artistului: coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria de a-i da o aură medievală înfăţişării sale.

Citește și:

Volumul “Anul Regelui”, lansat vineri, 21 octombrie, la Muzeul Național de Istorie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News