„Revendicările s-au polarizat de anul trecut, până anul ăsta, pentru că există încă o legislație pe care și sindicatele o știu ca instituție. Cu șase luni de zile înainte de alegeri nu mai poți face majorări de salarii. De aia toată lumea s-a grăbit până la 1 iunie să scoată diversele acte normative care reglementau corecții sau ar fi trebuit să regleze corecții salariale. Pentru ascultători este important de înțeles că legea actuală de salarizare bugetară este complet depășită. Proiecția ei trebuia să se încheie în 2022 și era prevăzută pentru un salariu minim pe economie de 2500 de lei.
Azi, salariul minim e 3300 de lei. de la 1 iulie probabil vom avea 3700 de lei - salariu minim garantat în plată. Deja toate funcțiile din sectorul bugetar prinse în coeficientul 1, până aproape de coeficientul 2, sunt plătite astăzi cu salariul minim pe economie garantat în plată. Este un sistem de demotivare a muncii și, practic, este datorită guvernanților și decidenților politici care conform prevederilor din PNRR ar fi trebuit, cel târziu până în martie 2023, să scoată noua lege de salarizare bugetară”, a declarat Bogdan Hossu.
Coaliția de guvernare discută majorarea salariului minim
Coaliția de guvernare se reunește astăzi, la ora 15.00, pentru a discuta despre majorarea salariului minim, subiect anunțat anterior de premierul Marcel Ciolacu.
Premierul a reiterat luni că deciziile privind creșterea salariului minim au fost deja luate în cadrul coaliției și că acestea nu au dus la o creștere a cheltuielilor bugetare. „Cu salariul minim e o decizie luată pe data de 15 decembrie în coaliție, de noi toți, că se merge cu salariul minim de 3.300 de la 1 ianuarie, urmând să fie mărit la 1 iunie la 3.700. Nu îmi aduc aminte ca, până s-a luat decizia, cu adevărat împreună cu partenerii sociali, sindicatele, de către Guvern, să fi fost altă decizie. Cu alte cuvinte, eu am respectat această decizie”, a explicat Ciolacu, în timpul unei vizite la Piața „16 Februarie” din București.
În ceea ce privește cei 200 de lei neimpozabili, premierul a precizat că este vorba despre o lege temporară care va expira pe 31 decembrie. Această clarificare vine în contextul în care liberalii au susținut că nu au fost consultați în legătură cu majorarea salariului minim.
Ciolacu a răspuns și criticilor venite din partea PNL, care au afirmat că au crescut cheltuielile bugetare și că acestea ar trebui reduse. „Astăzi, la ora 15.00, l-am chemat pe domnul Boloș. Politica fiscală într-un stat normal o face ministrul Finanțelor, împreună cu Guvernul. Dar eu, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, nu o să accept ca activitatea Guvernului să fie coordonată și decisă în totalitate într-o coaliție politică, pentru că ne întoarcem la experiența avută în coaliția PNL – USR”, a subliniat premierul.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, premierul a declarat că nu există o creștere semnificativă și că mutarea pensiilor a fost un proces previzibil. „Nu avem nicio creștere a cheltuielilor. Creșterea cheltuielilor, vă spun încă o dată, e normal, da, pe ultima lună, au fost cheltuieli de aproape 70 de miliarde. Oameni buni, am mutat pensiile, e 0,5% din PIB. Ce vreți să vă spun că e o catastrofă când era ceva predictibil că vor crește cheltuielile mutând ca oamenii să își primească pensiile înainte de sărbătorile pascale?”, a explicat Ciolacu.
Premierul a menționat, de asemenea, necesitatea de a asigura condiții corespunzătoare pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, subliniind că alocarea unui nou sediu nu reprezintă o cheltuială inutilă, ci o măsură necesară pentru funcționarea corespunzătoare a instituției. „Nu este normal și din punct de vedere al siguranței să stea într-o clădire închiriată”, a afirmat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
