Cercetătorii, revoltați de Curtea Europeană de Justiție: Hotărâre politică!

În cursul lunii iulie, Curtea Europeană de Justiție a luat o decizie controversată: să considere orice organism obținut prin mutageneză (o tehnică țintită de editare a genomului) ca organism modificat genetic (OMG), supunându-l directivei europene actuale a transgenicelor. Mutageneza este folosită de peste 10.000 de ani de omenire, de când a început selecția plantelor în agricultură. Tehnicile moderne permit accelerarea acestui proces și selectarea unor caracteristici care oferă plantelor rezistență la dăunători, secetă, cresc productivitatea. Astfel, sunt reduse necesarul de lucrări agricole cu impact asupra mediului, scade costul și crește productivitatea.

După ce CEJ a interzis pracatic progresul științific pe continent, peste 60 de organizații europene, inclusiv centre de cercetare publice și private, universități, academii, institute tehnice, organizații profesionale agricole și lideri științifici din diferite țări au solicitat o inițiativă pentru ca Uniunea Europeană să pună în prim plan reglementarea editării genomice. La sfârșitul lunii octombrie, VIB, unul dintre pionierii cercetării în domeniul biotehnologiei, a lansat un document ce reprezintă poziția sa asupra recentei hotărâri a Curții Europene de Justiție privind reglementarea tehnicilor de editare a genomului și a metodelor moderne de selecție. Documentul a fost deja semnat de prestigioși oameni de știință din 85 de centre și instituții europene de cercetare.

Protejați inovația în Europa

De fapt, este vorba despre un apel urgent adresat politicienilor europeni pentru a proteja inovația în domeniul culturii plantelor. Oamenii de știință își exprimă profunda îngrijorare cu privire la hotărârea controversată, o decizie care ar putea duce la o interdicție de facto a tehnicilor CRISPR. Potrivit documentului, fermierii europeni ar putea fi privați de o nouă generație de soiuri de culturi mai rezistente și mai hrănitoare, necesare pentru a răspunde provocărilor sociale și de mediu. Această declarație se adaugă celor similare a nenumărate centre europene de cercetare care au publicat pe portalurile lor digitale. Această unitate de acțiune reflectă consensul puternic al comunității științifice europene cu privire la consecințele negative ale acestei decizii. Pentru a proteja inovarea în agricultura europeană, semnatarii cer un nou cadru de reglementare pentru a evalua noile soiuri de culturi, bazat pe știință.

Agricultorii europeni pierd în economia globalizată

Cu câteva săptămâni în urmă, Asociația europeană a semințelor (ESA) a solicitat la Madrid ca Uniunea Europeană să reglementeze produsele judecând caracteristicile lor și NU tehnicile prin care sunt obținute, deoarece "din punct de vedere științific nu are sens" un astfel de proces. Decizia Curții Europene de Justiție lasă agricultorii, prelucrătorii, comercianții și consumatorii într-un dezavantaj competitiv în comparație cu cele din alte regiuni, se spune în documentul VIB.

Implicațiile unei reglementări foarte restrictive pentru metodele inovatoare de ameliorare a plantelor sunt profunde. Inovația agricolă europeană, bazată pe îmbunătățirea genetică, va fi paralizată ca urmare a reglementării sufocante, care, pe lângă faptul că este extrem de strictă, sfârșește prin a fi prohibitivă. Acest lucru va împiedica progresul în agricultură și va crea un dezavantaj competitiv industriei de ameliorare a culturilor din Europa. De aici va rezulta un impact direct asupra economiei europene, dependentă din ce în ce mai mult de importurile de alimente și de inovațiile tehnologice externe.

Apelul original, împreună cu lista de semnături, sunt disponibile pe http://fundacion-antama.org/wp-content/uploads/2018/10/Position-paper-on-the-ECJ-ruling-on-CRISPR-24-Oct-2018.pdf

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News