Focul a fost una dintre cele mai mari descoperiri ale omenirii, probabil acum un milion și jumătate de ani: de atunci l-am folosit pentru a ne încălzi, pentru a ne proteja de insecte și prădători și, de asemenea, pentru a găti.
Un studiu israelian datează acest ultim pas al cunoașterii, anticipându-l cu câteva sute de mii de ani și plasându-l la 780.000 de ani în urmă. Până în prezent, cele mai vechi dovezi ale utilizării focului pentru gătit datează de acum 170.000 de ani. Descoperirea a fost posibilă prin analiza rămășițelor unor specii de crap ( Cyprinidae ), găsite în Israel în situl arheologic Gesher Benot Ya'aqov, unde se afla cândva un lac, potrivit unui articol publicat de Focus.
În special, experții au analizat dinții faringieni ai crapului (care sunt folosiți la zdrobirea hranei și se găsesc în faringe), găsiți în cantități mari împreună cu alte resturi în tot situl arheologic și care au demonstrat consumul frecvent de pește de către homininii vremii. Studiind structura lor cu metode geochimice, cercetătorii au descoperit că peștele a fost expus la temperaturi de gătit relativ scăzute și nu ars în foc.
”Am studiat schimbările în dimensiunea cristalelor de smalț dentar”, explică Jens Najorka, unul dintre autori. ”Atunci când sunt arse de o flacără directă, cristalele de smalț își schimbă brusc dimensiunea: dimpotrivă, atunci când sunt expuse la temperaturi relativ scăzute, cuprinse între 200 și 500 °C, modificările sunt mai puțin evidente și mai greu de identificat”.
Deși nu știu sigur cum erau gătiți crapii, autorii sugerează că locuitorii zonei foloseau un cuptor rudimentar de pământ care menținea o temperatură sub 500°C.
”Rezultatele acestui studiu nu numai că demonstrează importanța habitatelor de apă dulce, dar ilustrează capacitatea oamenilor timpurii de a controla focul pentru gătirea alimentelor și înțelegerea lor asupra beneficiilor gătirii peștelui”, concluzionează Irit Zohar și Marion Prevost, doi autori ai studiului.
Și oamenii de Neanderthal au mâncat pește
Rămășițele de fructe de mare au fost găsite într-o peșteră locuită de neanderthalieni în urmă cu aproximativ 80-100.000 de ani, în Portugalia: ipoteza conform căreia dieta marina era în esență tipică sapienilor nu mai este valabilă.
Neanderthalienii au mâncat midii la grătar. Și, de asemenea, scoici, crabi, dorada, chefal. Într-o peșteră la sud de Lisabona, o echipă internațională de arheologi a descoperit că dieta verilor noștri preistorici nu se baza doar pe vânatul vânat pe uscat. Meniul lor includea și alimente de origine marină. Descoperirea, publicată în Science, este revoluționară: pentru că modifică imaginea pe care o aveam despre acești hominini, considerați în mod greșit mai puțin inteligenți și mai înapoiați decât Sapiens.
Până astăzi, de fapt, paleoantropologii erau convinși că dieta pe bază de pește – bogată în omega 3 și alți acizi grași care promovează o bună dezvoltare a creierului – le-a permis lui Sapiens să-și îmbunătățească abilitățile cognitive, limbajul și gândirea abstractă, prevalând astfel asupra Homo neanderthalensi . În schimb, cel puțin din punctul de vedere al dietei (și al așezărilor de coastă) neanderthalienii au luptat în condiții de egalitate cu sapiens.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
