Ce spun dermatologii despre cremele anticelulitice: mituri vs fapte

Aproximativ 90% dintre femei dezvoltă celulită la un moment dat în viață. Cu toate acestea, cultura populară continuă să o trateze ca pe o anomalie. În filmul „Barbie” al Gretei Gerwig (2023), protagonistul jucat de Margot Robbie intră în criză existențială după ce descoperă gropițe pe coapsă – un simbol al imperfecțiunii umane, alături de halitoză și gândurile despre moarte.

Această prezentare artistică nu e întâmplătoare. Dincolo de aspectul său comun și inofensiv, celulita este vândută consumatorilor – în special femeilor – ca un defect care trebuie tratat. Iar promisiunea de „netezire” a devenit o industrie în sine.

Ce este celulita, de fapt?

Celulita apare atunci când depozitele de grăsime subcutanată împing împotriva țesutului conjunctiv dintre derm și mușchi, formând aspectul caracteristic de „coajă de portocală”. Afectează în special zonele cu mai multă grăsime, precum coapsele, fesele sau abdomenul. Nu doare, nu este periculoasă și nu indică probleme de sănătate.

Structura pielii joacă un rol esențial: epiderma (stratul exterior), dermul (care conține colagenul și elastina) și hipodermul (bogat în grăsime) lucrează împreună pentru protejarea, susținerea și izolarea corpului. Benzile de țesut conjunctiv care leagă aceste straturi determină, în mare parte, formarea celulitei.

Eficiența tratamentelor? Dovezi științifice slabe

De la creme, loțiuni și pastile până la tratamente cu laser și suplimente „miraculoase”, piața produselor anticelulitice abundă în promisiuni. Însă, potrivit cercetărilor, eficiența acestor tratamente rămâne discutabilă.

Un exemplu recent este suplimentul Lemme Smooth lansat de Kourtney Kardashian-Barker, care promite reducerea celulitei în 28 de zile. Conține pepene cantalup, acid hialuronic, crom și vitamina C. Teoretic, unele ingrediente ar putea stimula colagenul, dar nu există suficiente dovezi clinice că aceste efecte se traduc într-o reducere vizibilă a celulitei.

La fel, produsele topice (cu cafeină, retinol sau plante) nu pătrund suficient în profunzimea pielii pentru a acționa asupra grăsimii sau fibrelor conjunctive. Iar terapiile invazive (laser, unde acustice, subcizie) pot avea efecte mai semnificative, dar sunt scumpe, necesită timp și implică riscuri.

De ce tratăm o variație anatomică normală?

Încă din anii 1960, când revista Vogue a popularizat termenul „celulită” în spațiul anglofon, problema a fost exploatată comercial. În realitate, celulita nu este o boală, dar tratamentul ei a devenit o afacere de miliarde. Industria frumuseții mizează pe standardele nerealiste și pe presiunea socială resimțită de femei de a atinge idealuri estetice greu de susținut.

Unul dintre cele mai elocvente comentarii vine dintr-un articol științific din 1978 care numea celulita „boala inventată”. Deși impactul psihologic asupra stimei de sine este real, el este alimentat de o cultură care transformă corpul feminin într-un proiect permanent de „îmbunătățire”.

Ce funcționează cu adevărat?

În lipsa unui tratament „miraculos”, specialiștii recomandă o abordare echilibrată: alimentație sănătoasă, hidratare corespunzătoare, exerciții fizice regulate și acceptarea faptului că variațiile anatomice sunt normale. Tonifierea musculaturii și reducerea grăsimii pot reduce aspectul celulitei, dar nu o vor elimina complet.

Nu tot ce este „imperfecțiune” trebuie „corectat”

Celulita nu trebuie tratată pentru că nu este o problemă medicală. Este o realitate biologică normală care a fost transformată într-un „defect” profitabil de către industria frumuseții.

Sfatul final? Înainte să investiți în produse costisitoare cu promisiuni nerealiste, întrebați-vă: cui servește această „problemă” – mie sau celor care câștigă din nesiguranța mea?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News