DC Media Group a organizat HEALTH FORUM: ”Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”. În cadrul evenimentului, Raluca Sîmbotin, Leader de Grup Vaccinare, ARPIM România, a vorbit despre un subiect care ajunge inevitabil în centrul discuțiilor atunci când vine vorba despre sănătate: banii.
Într-o perioadă în care România caută soluții pentru echilibrarea finanțelor publice, întrebarea nu este doar cât costă prevenția, ci și cât ajungem să plătim atunci când nu investim la timp în ea.
Cât ne costă, de fapt, lipsa prevenției
„Nu pot să nu observ faptul că, în ultima perioadă, s-a discutat foarte mult despre faptul că România trebuie să își consolideze politica fiscal-bugetară, finanțele publice. Sunt nenumărate întrebări despre cum alocăm fondurile în sănătate. Apare de fiecare dată afirmația că prevenția este o investiție care presupune resurse importante, dar cred că este important, în același timp, să ne adresăm întrebarea: Ce implică sau ce presupune lipsa de finanțare a prevenției și a imunizării? Cât costă o zi de spitalizare? Cât costă managementul complicațiilor pentru un pacient care ajunge cu comorbidități în spital? Cât costă presiunea pe spitale într-un sezon care urmează? Cât costă să intervenim atunci când boala deja s-a instalat și este prea târziu?
Subfinanțarea nu înseamnă că eliminăm niște costuri, înseamnă că le amânăm și ele s-ar putea să devină și mai mari în perioada imediat următoare. Și tocmai de asta cred că este important să intervenim și cred că este important să intervenim la nivel structural. Din perspectiva grupului de vaccinuri, cred că sunt trei măsuri importante care pot fi luate”, a spus Raluca Sîmbotin, în cadrul dezbaterii HEALTH FORUM: ”Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”.
Vaccinarea nu poate fi gândită doar de la un sezon la altul
Prima măsură indicată de reprezentanta ARPIM este predictibilitatea. Mai exact, programele și bugetele pentru vaccinare ar trebui gândite pe termen lung și pentru toate categoriile de vârstă, nu doar în funcție de sezon.
„Și o să încep cu predictibilitatea. Atunci când mă refer la predictibilitate, mă refer la modul în care noi planificăm proiectele, abordarea în ceea ce privește vaccinarea, alocăm fonduri. Nu putem să privim individual doar un sezon și anumite intervenții pentru o anumită categorie populațională.
Trebuie să ne uităm la toate grupele de vârstă și la intervenții care să susțină vaccinarea pe parcursul întregii vieți și să ne gândim cum putem să extindem programele de vaccinare pe care le avem și accesul”, a explicat aceasta.
„Nu putem îmbunătăți ceea ce nu măsurăm”
Un alt punct important este folosirea datelor pe care România le are deja. Registrul Național de Vaccinare poate arăta unde există probleme de acoperire și unde este nevoie de intervenții mai eficiente.
„Al doilea punct pe care vreau să-l menționez este zona de date. Pentru că nu putem îmbunătăți ceea ce nu măsurăm și avem o infrastructură importantă. România se poate mândri cu Registrul Național de Vaccinare, avem date valoroase, dar acum cred că trebuie să ne adresăm și niște întrebări cu privire la aceste date.
Unde avem acoperire scăzută? Care sunt acele cohorte? În ce regiuni? Ce intervenții putem să facem? Și ce intervenții au într-adevăr impactul pe care noi îl dorim? Pentru că un sistem modern cred că trebuie să își adreseze aceste întrebări”, a precizat Raluca Sîmbotin.
Orice vizită la medic poate deveni o oportunitate pentru prevenție
Al treilea punct este accesul. În viziunea reprezentantei ARPIM, prevenția nu ar trebui să apară în viața pacientului doar atunci când acesta merge special pentru vaccinare. O simplă vizită la medicul de familie, la un specialist sau chiar externarea din spital ar putea deveni un moment în care pacientul este informat și evaluat.
„Și a treia măsură pe care vreau să o menționez este aceea legată de acces. Avem vaccinul, într-adevăr este compensat.
Avem un cadru legislativ cu care să ne mândrim, aș spune, din acest punct de vedere. Cel mai amplu acces la vaccinare din Uniunea Europeană, tehnologia există, dar ea trebuie să ajungă și la persoanele care sunt sănătoase.
Și, din punctul nostru de vedere, fiecare interacțiune cu sistemul de sănătate a unei persoane ar trebui să fie o oportunitate de prevenție și de vaccinare. Fie că vorbim de o vizită la medicul de familie, o vizită la un medic specialist, o externare din spital, ar trebui să fie o oportunitate de prevenție. Și ar trebui să ne adresăm întrebarea dacă persoana pe care o avem în față este eligibilă pentru vaccinare și pentru o intervenție de prevenție”, a explicat aceasta.
Vaccinarea, parte din îngrijirea pacientului cronic
Un exemplu este cel al persoanelor care suferă de boli cardiovasculare. În cazul lor, prevenirea unei infecții respiratorii poate însemna și evitarea agravării bolii de bază. Din acest motiv, susține Raluca Sîmbotin, vaccinarea ar trebui integrată în traseul obișnuit al pacientului prin sistemul medical.
„Și aici aș vrea să aduc în discuție o perspectivă poate de la nivel european și o discuție care este purtată în această perioadă despre pacienții cu boli cardiovasculare. Pentru că la nivel european se discută despre acest plan european și primul pilon este acela de prevenție. Cred că vaccinarea nu ar trebui să mai fie privită ca un capitol distinct de managementul pacientului cronic.
Atunci când vorbim de un pacient cu boli cardiovasculare, de exemplu, prevenirea unei infecții respiratorii poate însemna prevenirea unei decompensări. Și atunci ar trebui ca vaccinarea să fie parte integrată în acest parcurs pe care pacientul îl are prin sistemul de sănătate. Și acesta este, de fapt, mesajul pe care noi îl avem la nivel de ARPIM, că nu ar mai trebui să gândim fragmentat, punctual, anumite intervenții, ci mai degrabă să le aducem împreună.
Pentru că avem expertiză, avem profesioniști, avem vaccinuri, avem date, avem exemple de bune practici și cred că, în momentul ăsta, este nevoie de o mai bună integrare”, a continuat aceasta.
Prevenția, o investiție, nu doar o cheltuială
În final, Raluca Sîmbotin a vorbit despre posibilitatea ca România să trateze prevenția și imunizarea la fel ca alte investiții strategice. În contextul discuțiilor europene despre sustenabilitate fiscală și investiții cu randament pe termen lung, acestea ar putea fi incluse în planificarea pe care România o înaintează Comisiei Europene.
„Acum nu vreau să finalizez fără să amintesc și o oportunitate pe care, din punctul meu de vedere, o avem în față. Și ea vine tot de la nivel european.
Suntem într-o perioadă în care vorbim din ce în ce mai mult despre sustenabilitate, sustenabilitate fiscală, vorbim despre investiții, acele investiții cu randament ridicat. Și acesta, cred că, este momentul în care prevenția și imunizarea pot să fie incluse de către România în acea planificare strategică, bugetar-structurală, pe care România o înaintează către Comisia Europeană. Așa cum am introdus acolo, ca investiție strategică cu randament bun, spitalele, așa putem să introducem și prevenția prin imunizare ca o investiție în capital uman, în productivitate, până la urmă în sănătate și în sustenabilitate fiscală.
Să fie inclusă în planul nostru strategic de investiții, în acel angajament pe care România îl ia pentru a redresa economia. Deci, mesajul meu acesta este: Haideți să integrăm toate aceste măsuri bune care există în momentul de față și să nu mai vedem prevenția ca o intervenție punctuală, ci să o integrăm mai bine în parcursul pacientului prin sistemul de sănătate”, a conchis Raluca Sîmbotin.
