Zilnic, bucureștenii inhalează pulberi în suspensie, oxizi de azot, benzen ori dioxid de carbon. Cel mai periculos și cel mai întâlnit poluant îl reprezintă praful, adică PM 10 și PM 2,5. Anul acesta, Bucureștiul a depășit deja numărul maxim de zile admise de
Un dezavantaj al bucureștenilor îi reprezintă poziția geografică în zona de câmpie, cu soluri nisipoase. Pe lângă acestea, traficul auto este sufocant, banda unică pentru transport în comun lipsește, iar șantierele de construcții nu respectă normele.
Problemele de mediu nu sunt prioritare pentru politicile locale, deși cauzează anual sute de îmbolnăviri. Principala măsură de combatere a poluării aerului, arborii care înconjoară Bucureștiul, există doar pe hârtie. Pădurea Băneasa, de exemplu, a fost inclusă în spațiul intravilan peste noapte.
Limita maximă de zile cu depășiri pe an este 35 de zile. Anul trecut au fost înregistrate 80 de zile cu depășiri ale pulberilor în suspensie. Cu toate aastea, cadastrul verde al Bucureștiului arată că localnicii respiră un aer din ce în ce mai curat.
Aerul din București este măsurat cu ajutorul a opt stații fixe în zona București-Ilfov. Raportată la populația Bucureștiului, rețeaua de monitorizare îndeplinește minimul cerut de UE, dar stațiile au defecțiuni în multe zile. într-o zi e nevoie ca minim trei analizatoare să funcționeze, ceea ce nu se întâmplă mereu. Gabriel Ciuiu, șef serviciu Monitoring din cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului București, spune că stațiile au deja opt ani de vechime și necesită reparații care ar costa aproximativ 70.000 de euro pe an, bani care nu există.
Andra Neamțu, director al departamentului pentru studierea calității aerului, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, a precizat care sunt efectele asupra sănătăţii a particulelor în suspensie: "un efect direct, iritant, asupra tractului respirator, un efect toxic sistemic şi un efect indirect prin transportul unor substanţe cu efect secundar. Expunerea la particule respirabile se poate traduce prin alterări ale funcţiilor pulmonare, alterări ale capacităţii pulmonare, agravarea bolilor respiratorii sau cardiovasculare deja existente, creşterea susceptibilităţii la infecţii respiratorii, alterări morfologice ale tractului respirator, carcinogeneză, creşterea mortalităţii."
Până când Bucureștiul va deveni o capitală curată, nu doar în actele primăriei, localnicii nu au decât să facă presiune asupra administraţiei publice, eventual prin proteste la defrișări de spații verzi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
