Legea dării în plată. BNR îi cere lui Iohannis retrimiterea în Parlament sau...
Banca Națională a României (BNR) propune președintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată sau să verifice constituționalitatea actului normativ, deoarece, în forma actuală, poate genera risc sistemic și nu răspunde caracterului social, a precizat, vineri, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, într-o conferință de presă.
BNR are trei tipuri de argumente pe baza cărora a redactat solicitarea către președintel Iohannis: "Sunt argumente de stabilitate financiară, juridice și de natură etică. (...)Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional", a explicat Bogdan Olteanu.
Potrivit acestuia, în forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit, și putând conduce la costuri pentru contribuabil.
Argumentele de stabilitate financiară provin, potrivit lui Bogdan Olteanu, din noțiunea de credit ipotecar. El a precizat că există trei tipuri de credite cu garanții imobiliare, respectiv creditul ipotecar, contractat pentru locuință, creditul pentru investiții imobiliare, caz în care este ipotecat un imobil, iar banii sunt folosiți pentru construcția altuia, și creditul cu garanție imobiliară care poate fi folosit pentru consum, descoperit de cont sau sub formă de credit pentru societățile comerciale.
În plus, Olteanu susține că, deși legea se referă la persoanele fizice, din citirea ei atentă se înțelege că ea se va aplica, în numeroase situații, și pentru creditele societăților comerciale.
Reprezentantul BNR a vorbit și despre argumentele juridice, respectiv neconstituționalitatea legii, având în vedere că dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauză abuzivă. "Răspunsul trebuie să fie: situația excepțională a debitorului. Iar situația excepțională trebuie definită și delimitată explicit", a explicat reprezentantul BNR.
[citeste si]
El a vorbit și de caracterul retroactiv al Legii, care, în opinia sa, va pune în discuție un principiu fundamental al coexistenței sociale, și anume contractul semnat sau cuvântul dat.
Încălcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR în solicitarea sa. "După cum arată și comunicatul MAE, propunerea de față nu reprezintă o transpunere a Directivei 17, chiar dacă o asemenea susținere se regăsește în expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare Directivei", a explicat Olteanu. El s-a referit la faptul că Directiva nu impune obligatoriu darea în plată, se aplică doar creditelor pentru locuință, doar creditelor contractate de consumatori și nu se aplică retroactiv.
Argumentele etice prezentate de Bogdan Olteanu se referă la faptul că Legea se aplică oricărei persoane, indiferent de avere și venituri, și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial, și, de asemenea, se aplică oricărei situații locative a debitorului, indiferent că locuiește în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
