Analiză economică: Franţa următoarea mare perdantă a crizei

Criza datoriilor suverane e pe cale să facă o nouă victimă. Franţa este pusă sub presiune şi riscă să fie contaminată de microbul PIIGS, după ce ratingul suveran îi este pus sub discuţie.

Franţa este una dintre ţările europene care are încă un rating suveran maxim, informează Money.

Investitorii nu mai privesc însă datoria Franţei ca pe una de calitate AAA, mai ales prin comparaţie cu cea mai mare putere din Europa, Germania.

Dobânzile la obligaţiunile franceze cu scadenţa la 10 ani au sărit de pragul de 3,1%. Asta poate să nu pară mult, mai ales în comparaţie cu dobânzile de peste 5,8% plătită de italieni. Italia este însă o ţară cu ratingul A, cu cinci trepte sub capătul scării.

Germania plăteşte o dobândă pentru împrumuturile similare de 2%. Astfel diferenţa dintre randamentele plătite de cele două ţări este de peste 100 de puncte de bază sau 50%, şi este cea mai mare înregistrată de la înfiinţarea Zonei euro.

Dintre ţările Eurozonei cotate cu AAA, doar Austria plăteşte dobânzi aproape la fel de mari ca cele ale Franţei. Olanda şi Finlanda plătesc 2,4-2,5%.

O privire peste CDS-urile achitate de investitorii care cumpără datoria acestor ţări ne arată că Franţa este din nou privită ca cea mai riscantă dintre ele. Pentru asigurarea împotriva riscului de default pe termen de 5 ani se plăteşte o dobândă de 193 bps în cazul Franţei, 98 bps în cazul Germaniei, 75 bps în cazul Finlandei, 104 bps în cazul Olandei, potrivit CMA şi 164 bps în cazul Austriei, conform Bloomberg.

De ce este Franţa percepută ca fiind considerabil mai riscantă decât restul ţărilor AAA, cu excepţia Austriei?

Francezii stau destul de prost la capitolul finanţe publice. Cu o datorie publică ce a crescut cu 46,4 miliarde de euro, la 1.692,7 miliarde de euro, la jumătatea anului, adică 86,2% din PIB, Franţa este mai îndatorată decât media Zonei euro, mai îndatorată decât celelalte ţări triplu A şi are a şasea cea mai mare datorie publică din Zona euro, după ţările PIIGS – cu excepţia Spaniei – şi Belgia.

Datoria publică va ajunge până aproape de 90% din PIB în 2012 şi statul are de gând să ţină cheltuielile neschimbate. Guvernul de la Paris speră ca această măsură, cumulată cu expansiunea economică de 1,75% aşteptată anul viitor să reducă deficitul bugetar la 4,5%, de la 5,7% în acest an.

Însă prognozele guvernului Sarkozy ar putea fi date peste cap de către recesiunea ce pare să se abată asupra Zonei euro începând cu anul viitor, după ce indicatorii de performanţă arată în ultima perioadă o încetinire clară a economiei.

Cel mai mare risc pentru Franţa este reprezentat de posibila pierdere a ratingului AAA. Franţa are a doua cea mai mare cotă de garantare a Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF): 20,3% sau 158 miliarde de euro. Asta pune presiune pe rating, aşa cum notează şi agenţia Moody's, care anunţă că ar putea pune ştampila de perspectivă negativă pe Franţa până la sfârşitul anului. EFSF are în acest moment un rating maxim, pentru că cei mai mari garantori au rating maxim şi pentru că Fondul este supragarantat. Dacă Franţa îşi pierde însă calificativul, atunci Germania ar fi pusă sub şi mai multă presiune, ceea ce ar putea pune în pericol întregul plan de salvare.

Noua formă a EFSF ar fi trebuit să elimine contagiunea dinspre Grecia, Irlanda sau Portugalia către Italia şi Spania. Însă, până acum, efectul nu pare a fi cel scontat şi EFSF pare mai degrabă un canal de contagiune către ţările de la baza Europei.

Altă tară pentru statul francez vine din partea sistemului bancar. Ultimul anunţ făcut de duetul Merkel-Sarkozy privind soluţiile ce ar trebui adoptate pentru a salva Zona euro include şi necesitatea ca băncile să fie recapitalizate. Detaliile vor fi făcute publice la începutul lunii noimebrie, însă printre variantele vehiculate până acum, statele ar putea contribui şi ele la furnizarea de capital pentru bănci, mai ales că în acest moment pieţele sunt blocate şi băncile ar trebui dă vândă din active pentru a atinge noile ţinte de capital, ce ar putea să fie ridicate chiar şi la 10%, în condiţii adverse şi pierderi pe datoria PIIGS. Şi Franţa are bănci mari, cele mai mari din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News