Cel mai mare și mai dezvoltat centru educațional al țării se confruntă cu un deficit de cadre didactice la disciplinele de bază. Deși anul școlar a început, unitățile de învățământ din București funcționează cu posturi neocupate la materii importante sau apelează la soluții de avarie, de la pensionari până la studenți fără studii finalizate. În cadrul emisiunii DC Edu, moderată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, prof. dr. Florian Lixandru, inspector general al ISMB și fost secretar de stat, a vorbit despre resursa umană din școlile bucureștene.
Deși percepția generală este că mediul urban atrage ușor personal didactic, în București este o criză de profesori în materiile din sfera STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică). Lipsa de atractivitate a profesiei didactice în rândul tinerilor absolvenți de facultăți tehnice lasă catedrele descoperite la început de an școlar.
„O altă provocare cu care se confruntă sistemul educațional românesc și se accentuează de la an la an o reprezintă atragerea tinerilor către zona de învățământ. La acest moment, cel puțin la nivelul municipiului București, suntem în a doua săptămână de școală și în continuare avem, nu foarte multe, de ordinul zecilor, avem posturi neocupate la discipline precum fizică, chimie, informatică sau pregătire și instruire practică. Adică discipline fundamentale, unde numărul de candidați a fost foarte mic la concursul de ocupare a posturilor didactice”, spune prof. dr. Florian Lixandru, la DC Edu.
Cazul din Sectorul 4: Profesor de fizică de 89 de ani la gimnaziu și liceu
Pentru a acoperi golurile la clasă, inspectoratul școlar este nevoit să apeleze la cadre didactice pensionate.
„Lucrăm cu foarte mulți pensionari. Chiar vineri făceam o verificare și am constatat că anul trecut am avut în sistemul educațional bucureștean un profesor de 89 de ani și ne întrebam la ce discipline: la fizică! Acest profesor de 89 de ani a predat în două unități de învățământ din Sectorul 4. Noi am crezut că este o eroare în sistemul nostru de evidență! A predat la gimnaziu și liceu la 89 de ani”, dezvăluie inspectorul general al ISMB.
Prof. dr. Florian Lixandru atrage atenția că această „veche gardă” este pe cale de dispariție, iar facultățile de profil pregătesc tot mai puțini viitori profesori.
„Mă întreb ce o să se întâmple peste patru-cinci ani, pentru că, din câte știu, la Facultatea de Fizică cel puțin, foarte puțini sunt cei care se duc și aplică pentru admitere la această facultate și din ce în ce numărul absolvenților este mai mic și ne confruntăm cu această problemă a lipsei profesorilor de fizică în București. Mă întreb ce se întâmplă în alte județe ale țării”, adaugă Lixandru.
Pe lângă pensionari, sistemul de educație din București este susținut de sute de tineri studenți care predau înainte de a-și fi susținut licența. Din punct de vedere administrativ, aceștia sunt încadrați drept „necalificați”, însă pentru multe școli ei reprezintă singura salvare de a nu lăsa elevii fără ore la clasă.
„Am discutat cu foști elevi, avem studenți care activează în sistemul de educație. Noi îi considerăm necalificați pentru că nu și-au finalizat studiile, dar din dragoste pentru această meserie, pentru materia pe care o predau, vin și solicită o jumătate de normă, o normă întreagă acolo unde se poate și predau anumite discipline”, spune inspectorul general al ISMB.
În urma inventarierii efectuate de ISMB, Florian Lixandru a anunțat lansarea unei inițiative de sprijin pentru această categorie de cadre didactice.
„Chiar am făcut un inventar al persoanelor care nu au studii corespunzătoare la nivelul municipiului București și la acest moment avem 319 persoane care predau diverse discipline. M-am gândit anul acesta să demarăm un proiect la nivelul municipiului București, «Student la catedră» m-am gândit eu să-i pun numele, prin care să vin în sprijinul studenților care predau și care au nevoie de mentorat, să-i consiliem, să-i orientăm către această carieră didactică, iar ei la rândul lor să poată atrage și alți colegi care să vină către zona de educație”, adaugă Lixandru.
Inechitatea „plata cu ora”
Sistemul de educație se autosabotează prin modificările privind salarizarea în regim de plata cu ora, care au alungat din școli atât pensionarii valoroși, cât și specialiștii asociați. Florian Lixandru a criticat această anomalie și a arătat consecințele.
„Din păcate, am pierdut foarte mulți colegi pensionari începând de anul trecut ca urmare a sistemului de remunerare în regimul plata cu ora, pentru că n-a mai fost deloc atractivă nici pentru pensionari, nici pentru personalul didactic asociat care este plătit exclusiv în regim de plată cu ora. Un profesor care are baza în unitate este plătit într-un fel, pe când un profesor cu același număr de ore care vine în regim de plată cu ora este plătit la o treime din salariu! Și atunci nu mai este atractiv nici pentru studenți, nici pentru personalul didactic asociat, nici pentru pensionari să vină să se încadreze în regim de plată cu ora. Mi se pare normal ca la o activitate egală să fie o remunerație egală”, susține inspectorul general al ISMB.
Bătălia pentru resursa umană de top
Atragerea tinerilor absolvenți în învățământ necesită măsuri: burse la masteratul didactic, mentorat la debutul în carieră și stimulente financiare capabile să concureze cu pachetele salariale oferite de multinaționale.
„Masterul didactic, zic eu, că este o formă de a-i atrage, pentru că pot merge la master și la masterul de specialitate și la masterul didactic în paralel și pot beneficia și de bursă. Mai departe este nevoie de un sistem de mentorat prin care să venim în sprijinul tinerilor și, bineînțeles, un sistem de cointeresare materială atractiv, astfel încât viitorul absolvent al unei universități să aleagă Colegiul Gheorghe Șincai în detrimentul companiei private”, spune Florian Lixandru.
Cu toate acestea, oficialul susține că, indiferent de nivelul salarizării, fără vocație pedagogică și pasiune pentru dezvoltarea copiilor, performanța la catedră nu poate fi atinsă.
„Să știți că în cei 30 de ani ai mei de activitate în sistemul educațional am constatat că marea majoritate a colegilor mei au ales această meserie din dragoste pentru meseria de dascăl și apoi dintr-un interes financiar. Primează vocația! Dacă această meserie n-o faci cu vocație, poți să primești salariul de 100.000 de euro pe lună, pentru că tot rezultatele acelea le vei avea. Când faci această meserie cu plăcere, din dragoste pentru copil, pentru școală, când ai satisfacția lucrului bine făcut că ai reușit să plantezi acolo o sămânță în mintea elevului, este o mare satisfacție pentru tine ca profesor”, conchide Lixandru.