Criticul Daniel Cristea Enache a povestit momentul în emisiunea Cultura pentru Toţi, moderată de Flaviu Predescu.
"Se întâlnește pe Calea Victoriei – Arghezi era împreună cu un tânăr admirator, se plimbeau pe Calea Victoriei, care pe atunci era fără mașini, era numai pietonală – și se întâlnesc pe trotuar cu Victor Eftimiu, cu care Arghezi era cumva en froid, erau supărați. Și Eftimiu, ca să repare relația cu Arghezi, le spune o anecdotă (ceea ce am numi noi astăzi un banc), le spune o anecdotă extraordinar de comică.
Și tânărul se înroșește, râde în hohote – tânărul admirator al lui Arghezi. Arghezi stă stană de piatră, nu i se mișcă un mușchi pe față, ca și cum n-ar fi auzit. Victor Eftimiu se înroșește, e foarte jenant; e penibil atunci când spui un banc, o anecdotă, să nu râdă nimeni. Se înroșește, își cere scuze și pleacă.
Și tânărul îl întreabă pe Arghezi: „Maestre, dar iertați-mă că am râs așa de zgomotos, poate n-am înțeles eu bine, am văzut că dumneavoastră n-ați râs deloc, poate mă scuzați...”. Și Arghezi zice: „Nu, dragă, nu”. Zice: „Anecdota a fost foarte bună”. Zice: „Dar de ce să-i dau eu satisfacție albanezului?” (fiindcă Eftimiu era de origine albaneză). Zice: „Mai bine mă duc acasă și râd cu Parascheva”.", a povestit Daniel Cristea Enache.
CITEŞTE ŞI Tudor Arghezi, omul. Detalii mai puţin cunoscute din viaţa marelui scriitor