Ministerul Apărării Naționale a efectuat, duminică, pe malul Dunării, explozii controlate pentru a încerca să devieze cursul fluviului spre Centrala Nucleară Cernavodă, urmând ca noi detonări să fie efectuate luni. Într-un interviu exclusiv pentru DC News, jurnalistul Valentin Coman și conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu de la Universitatea din București, Facultatea de Geografie, au explicat cât de realist este scenariul devierii cursului Dunării către centrala nucleară și care sunt riscurile pentru populația din satele limitrofe zonei de intervenție.
Zona în care au fost efectuate exploziile controlate se află în județul Constanța, în aval de satul Izvoarele din comuna Lipnița, chiar înainte de difluența cu Brațul Bala. Acesta preia un debit substanțial al Dunării și îl varsă în Brațul Borcea, lăsând cursul Dunării Vechi, care ajunge la Cernavodă, cu un deficit de apă. Intervenția de duminică s-a dovedit ineficientă, deoarece roca este extrem de dură. Potrivit jurnalistului dobrogean Valentin Coman, devierea cursului Dunării în acea zonă s-a încercat încă de acum 100 de ani, iar „pe vremea lui Nicolae Ceaușescu au detonat cu atâta forță încât au zguduit satul Izvoarele“.
La misiune au participat structuri ale Forţelor Navale Române - Centrul 39 Scafandri "Amiral Ilie Ştefan", Flotila Fluvială şi Direcţia Hidrografică Maritimă "Comandor Alexandru Cătuneanu" - în cooperare cu Brigada 10 Geniu. Ministerul Apărării Naţionale acţionează cu 102 militari şi 16 mijloace tehnice, punând la dispoziţie personal de specialitate, expertiză tehnică şi capabilităţi unice necesare executării lucrărilor.
Operaţiunea s-a desfăşurat fără incidente, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă, a precizat un comunicat de presă al MApN.
„Prin implicarea sa în această misiune, Ministerul Apărării Naţionale contribuie la protejarea unei infrastructuri critice de importanţă strategică şi demonstrează capacitatea Armatei României de a pune rapid la dispoziţia statului capabilităţi specializate pentru gestionarea situaţiilor de criză cu impact asupra securităţii energetice şi naţionale“, se arată în comunicat.
Autoritățile consideră că dacă stânca din aval de Izvoarele este dinamitată, apa s-ar putea duce natural pe Dunărea Veche către Cernavodă, însă, potrivit specialiștilor, este puțin probabil să se întâmple acest lucru, deoarece adâncimea pe Brațul Bala este mult mai mare.
„S-a mai încercat să pună dop la Bala și nu s-a putut, pentru că este o diferență foarte mare de nivel. Bala are aproape 25 de metri adâncime, iar cursul Dunării este mult mai sus. S-a creat o diferență de nivel, iar apa o ia la vale pe acolo (n.r. pe Bala)“, a explicat jurnalistul Valentin Coman pentru DC News.
Situl arheologic Sucidava Moesica, pus în pericol de exploziile controlate de la Izvoarele
Informația privind adâncimea mai mare pe Brațul Bala a fost confirmată de conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu, care a apreciat că, dacă se va reuși dinamitarea stâncii, „apa va merge tot pe cursul ei inițial“, dar, în plus, va eroda malul drept al Dunării. Acolo se află însă complexul arheologic Sucidava Moesică, iar conform lui Valentin Coman, „se va întâmpla ce se întâmplă la Păcuiul lui Soare“, apa va săpa în mal și, încet-încet, va prăbuși situl arheologic.
„Pentru mine, asta e o durere personală!“, a mărturisit jurnalistul, care e și localnic al satului Izvoarele.
Alegerea acestei metode de deviere a cursului fluviului vine și ca urmare a faptului că zona din aval de Izvoarele nu a fost dragată în ultimii ani. Procesul este unul anevoios și costisitor, iar dacă s-ar fi realizat, volumul de apă ar fi putut să fie considerabil mai mare decât în prezent.
Cercetările la situl arheologic de la Sucidava Moesica au început în urmă cu doi ani, iar acum lucrează acolo specialiști de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), absolvenți, voluntari și localnici pasionați de patrimoniu. Jurnalistul a precizat că „descoperirile vor fi spectaculoase“.
Exploziile efectuate de autorități afectează și locuințele sătenilor din Izvoarele, o așezare puțin cunoscută, însă deosebit de bogată din punct de vedere cultural și istoric. În Izvoarele, „Toma Caragiu și Octavian Cotescu veneau la pescuit, a fost declarat «sat-monument» de Academia Română și deține cea mai veche biserică tradițională dobrogeană din mediul rural“, a punctat sursa citată. De asemenea, tot în Izvoarele locuiește și profesorul Vlad Calboreanu, un renumit arhitect român.
În ultimele decenii, așezarea a căzut în uitare, conform jurnalistului, nu a mai beneficiat de investiții, iar singura școală a fost închisă în urmă cu câțiva ani. Izvoarele nu beneficiază nici de apă curentă, nici de canalizare, motiv pentru care „nici nu se poate dezvolta“.
Nu în ultimul rând, Valentin Coman a ținut să atragă atenția asupra unei pleiade de probleme pe care o poate genera detonarea malului stâncos din aval de Izvoarele, de la afectarea structurii locuințelor sătenilor până la riscul ca situl arheologic de la Sucidava Moesica să fie erodat de fluviu.
Explozii controlate la Izvoarele. Conf. univ. dr. Daniel Diaconu: Nu e prima dată când debitul Dunării scade
Pentru conferențiarul universitar Daniel Diaconu, problema de pe Dunăre este una cunoscută care s-a mai repetat în timp. Acesta a declarat că, în urmă cu 10-12 ani a primit o solicitare de la Nuclearelectrica pentru un „studiu de batimetrie pe Dunăre“, analiză ce necesita la acea vreme cel puțin 2-3 luni de cercetări, însă instituția a renunțat după ce debitul a început să crească.
De data aceasta, autoritățile au decis să arunce în aer malul stâncos în speranța că apa va curge pe brațul estic al Dunării, însă bancurile de nisip prezente pe Dunărea Veche vor face imposibil acest lucru și, așa cum a precizat și Valentin Coman, apa se va scurge tot pe Brațul Bala.
Înainte ca autoritățile să decidă detonarea malului, Daniel Diaconu a precizat că s-a avut în vedere o idee „și mai rea“: S-a dorit să se dea drumul la apa din barajele de pe râurile din sudul României, Argeș, Olt, Buzău, pentru a se crește debitul pe Dunăre.
„Aia însemna că în august și început de septembrie, dacă nu vin ploile, lăsam orașele fără apă. Au venit numai cu idei greșite“, a declarat Daniel Diaconu.
„O să fie un fiasco mai mare decât la Praid“
Având în vedere precipitațiile deficitare din ultimele luni, atât din România, cât mai ales din Centrul Europei, problema de pe Dunăre este puțin probabil să se rezolve, iar conferențiarul univ. dr. Daniel Diaconu a precizat că „va fi un fiasco mai mare decât la Praid“.
„O să fie un fiasco mai mare decât la Praid. Și acolo ziceau că vor face repede, că vor scoate apa și am ajuns în situația în care o să avem acolo un lac sărat de cea mai mare frumusețe“, a precizat specialistul.
„Sunt șanse foarte mici să se rezolve ceva. Speranța că peste vreo săptămână o să mai crească debitul nu e realistă. Nu va fi ceva consistent. Seceta e destul de gravă în bazinul superior! Și cursurile râurilor noastre, care să zici că ar aduce apă mai repede, sunt la niște cote și debite minime“, a adăugat acesta.
CITEȘTE ȘI - Peter Magyar impune măsuri dure în Ungaria din cauza crizei energetice
Anomalii pe Dunăre încă de la începutul anului 2026
Primele semne de întrebare pentru specialiști în legătură cu debitul Dunării au apărut chiar de la începutul acestui an. Daniel Diaconu ne-a pus la dispoziție și câteva date statistice privind debitul pe fluviu la intrarea în țară în fiecare lună. Cu excepția lui februarie, când a fost excedent, toate lunile au înregistrat debite deficitare, ajungând ca în mai și iunie să se înregistreze valori mai mici decât jumătate din media multianuală.
„Eu m-am uitat la nivelul anului 2026 pe debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș. La sfârșitul lui ianuarie erau 4.700 mc/s față de 5.400 mc/s, cât e media multianuală. Erau 700 mc/s lipsă. În februarie am avut 7.000 mc/s față de 5.400 cât e media multianuală, în martie am revenit iar la 4.700, față de 6.700. Deci am avut minus 2.000 mc/s. În aprilie am avut 3.300, față de 7.400. 4.000 mc/s în minus. Curios e că ceea ce trebuia să înregistrăm în aprilie am înregistrat în februarie. Asta înseamnă fie că stratul de zăpadă s-a topit mai repede, fie că a plouat în februarie și nu a mai plouat în aprilie. La sfârșit de mai a fost 2.800 mc/s față de 6.600 mc/s, în iunie a fost 2.400 față de 5.900, iar la sfârșit de iulie am avut 1.600 mc/s față de 4.700 mc/s media multianuală“, a declarat conf. univ. dr. Daniel Diaconu.
Cantitatea de apă care încarcă Dunărea după intrarea acesteia în România este insuficientă, cu atât mai mult cu cât, în prezent, debitul este extrem de redus și pe râurile din jumătatea de sud a țării care se varsă în fluviu.
„La noi, de la Baziaș până la vărsare se mai adună cam 1.000 mc/s, dar din ăștia, vreo 200 mc/s vin de pe malurile sârbești și bulgărești și vreo 800 mc/s din România. Marea problemă acum, dacă ne uităm la principalele râuri care se varsă în Dunăre, Ialomița, Argeș, Olt, Jiu, dacă le aduni debitele, abia fac un pic peste 100 mc/s.
Abia din septembrie-octombrie încolo o să asistăm la niște creșteri mai consistente de debit pe Dunăre, dacă vin ploile“, a conchis, cu pesimism, conferențiarul univ. dr. Daniel Diaconu.