„Copiii români născuți în diaspora sunt România!” Luiza Diculescu, despre ce ar trebui să conștientizeze fiecare părinte plecat peste hotare: „Limba română începe acasă” / VIDEO

„Se tot vorbește de «copii români născuți în diaspora» și România. Copiii români născuți în diaspora - și lucrul acesta ar trebui să îl conștientizeze, în primul rând, familiile lor - sunt România. Nu se poate vorbi despre noi și România, ci despre România și restul lumii. Noi suntem România și trebuie să înțelegem acest lucru”, a subliniat Luiza Diculescu.


Părinții, prima verigă în lanțul identității


Declarațiile Luizei Diculescu ating un punct adesea trecut cu vederea: rolul părinților.

„Părinții sunt cheia în procesul acesta al păstrării identității. Ei sunt primul nostru pas spre menținerea rădăcinii și contactului cu România. Limba română începe acasă. Dacă părinții transmit copiilor cultura și limba maternă, le vor da echilibru, le vor da încredere”, spune jurnalista.

Acasă, la masa de seară, în poveștile de la culcare, în felul în care copilul aude primele cuvinte. România trăiește, mai întâi, în familie.


Școala, puntea dintre două lumi


Dacă părinții dau tonul, școala întreține armonia. Pentru copiii români din diaspora, integrarea depinde de felul în care profesorii și părinții găsesc un limbaj comun.

„În același timp, școala, evident, are un rol fundamental. Dialogul permanent cu profesorii intalieni, în cazul meu, vorbesc despre Italia, îi ajută pe copii să crească armonios, să se integreze mai ușor”, a mai explicat Luiza Diculescu.

Mai mult, ea a menționat un proiect depus pentru fonduri europene împotriva abandonului școlar, subliniind că „educația este puntea dintre România și țara noastră gazdă, iar copiii nu trebuie lăsați în urmă”.


Tinerii români din diaspora, în funcții importante


„Astăzi avem tineri români care ocupă funcții importante în statul italian. Este o dovadă clară a integrării noastre în statul italian și un motiv de mândrie. Forța noastră vine din echilibru, să ne integrăm în țara gazdă, dar să rămânem în permanență conectați la România”, mai spune jurnalista.

„Prin urmare, noi nu vorbim despre o identitate, vorbim despre o dublă identitate, ca o resursă, nu ca un obstacol”, adaugă Luiza Diculescu.


Diaspora de azi nu mai seamănă cu cea de ieri


„Profilul imigranților români, vorbind din interiorul comunității mele de la Torino, este cu totul altul. Sunt din ce în ce mai mulți profesioniști, sunt din ce în ce mai mulți tineri români care dețin funcții cheie în statul italian. Ei au nevoie de o altă Românie, de un alt dialog, de o altă față a țării lor pentru a rămâne parte a națiunii române. Indiferent că vom decide să ne întoarcem acasă sau nu”, subliniază Luiza Diculescu.

Jurnalista aruncă cea mai importantă provocare statului român: cum răspunde România noilor generații din diaspora? Nu mai vorbim doar despre dorul de casă și pachetele trimise prin microbuze, ci despre profesioniști care cer o Românie modernă, europeană, în care să se regăsească.

Copiii născuți în diaspora nu sunt „altfel”. Ei sunt România. O Românie care se reinventează, care își caută echilibrul între rădăcini și viitor, între păstrarea identității și integrarea în țara gazdă.

Iar pentru asta, cheia rămâne aceeași: părinții, școala și dialogul permanent cu țara de origine.


Vă invităm să urmăriți prima ediție a dezbaterii „Născuți în diaspora – drumul spre consolidarea identității culturale”