La un moment dat, sătul de atâta cotonogeală, calul se oprește în drum, se întoarce către Ion și, cu o privire plină de expresivitate, îi spune:
- Măi Ioane, dă-o aia mă-sii de treabă! Dai în mine ca într-o vită. Nu te gândești că sunt și eu din carne, că simt fiecare lovitură și sufăr enorm. Ce dracu'mă, Ion!
Auzindu-și calul vorbind, îngrozit, Ion aruncă hațurile din mâini și o rupse la fugă peste fânețe livid la față. Credinciosul lui câine îl urma îndeaproape. La un moment dat, obosit, Ion se opri și se așeza pe o lespede.
La scurt timp sosi și câinele care, gâfâind și cu limba scoasă, îi spuse:
- Bă Ioane, sa fiu al dracului, ce m-a speriat calul ală când a început să vorbească!"
Vezi și: BANCUL ZILEI: Testament schimbat