Polonezii sunt chemați duminică la urne într-un tur decisiv de scrutin prezidențial, cu implicații majore pentru orientarea politică a celei mai mari țări din estul Uniunii Europene. Rezultatul va stabili dacă Polonia își consolidează poziția pro-europeană sau se îndreaptă spre un naționalism inspirat de modelul „Make America Great Again” al lui Donald Trump, potrivit Reuters.
Confruntarea se dă între Rafal Trzaskowski, candidatul coaliției de centru-dreapta aflată la guvernare (KO), și Karol Nawrocki, susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS). Cei doi sunt aproape la egalitate în sondaje, iar participarea la vot va fi decisivă.
Deși Polonia este o republică parlamentară, președintele are puterea de a bloca prin veto legislația guvernului, ceea ce face ca această alegere să fie atent urmărită nu doar în Europa, ci și la Washington, Moscova și Kiev.
Geopolitică și NATO: viziuni opuse
Ambii candidați susțin investițiile masive în apărare și sprijinul continuu pentru Ucraina în fața agresiunii ruse. Totuși, Trzaskowski consideră că aderarea Ucrainei la NATO este esențială pentru securitatea Poloniei, în timp ce Nawrocki a declarat recent că nu ar ratifica această extindere, invocând riscul de a atrage alianța într-un conflict direct cu Rusia.
În privința relațiilor externe, Trzaskowski pledează pentru un echilibru între Bruxelles și Washington, în timp ce Nawrocki, care s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă în luna mai, pune accentul pe relația cu SUA, în detrimentul UE.
Dacă va fi ales, Nawrocki ar putea urma linia predecesorului său Andrzej Duda, folosindu-și dreptul de veto pentru a bloca reformele guvernului Tusk, în special cele privind justiția – o temă sensibilă în relația cu Comisia Europeană.
Un vot cu valoare de referendum politic
Alegerile vin la un an și jumătate după revenirea la putere a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, iar scrutinul este văzut ca un test major pentru guvernul său de coaliție. Nawrocki a prezentat alegerile ca pe un referendum privind direcția actualei administrații.
Secțiile de vot se deschid la ora 7:00 și se închid la 21:00, iar primele exit-poll-uri vor fi publicate imediat după închiderea urnelor. Rezultatele oficiale sunt așteptate luni.
Trzaskowski speră să mobilizeze din nou electoratul tânăr și urban, așa cum s-a întâmplat în 2023, când cozile imense din orașe au fost decisive pentru victoria pro-europenilor.
„Îndemnați pe toată lumea să voteze. Cu cât mai mulți polonezi participă, cu atât mai puternică este democrația noastră”, a spus Trzaskowski la un miting în Wloclawek.
La rândul său, Nawrocki – care se inspiră din stilul și retorica lui Trump – a declarat susținătorilor din estul țării că „alegerile se pot decide la un singur vot”.
Societate: valori liberale vs. conservatorism catolic
Cei doi candidați se află la poli opuși și în privința temelor sociale. Trzaskowski susține liberalizarea legislației privind avortul și recunoașterea parteneriatelor civile pentru cuplurile LGBT. Nawrocki, în schimb, respinge aceste idei, afirmând că Polonia, majoritar catolică, nu trebuie să renunțe la valorile sale tradiționale.
Turul întâi al alegerilor, desfășurat pe 18 mai, a arătat o creștere semnificativă a extremei drepte anti-sistem, semn că duopolul KO-PiS care a dominat scena politică poloneză timp de o generație începe să se erodeze. Cu toate acestea, în turul doi se regăsesc tot candidați ai celor două mari partide.
PiS continuă să aibă un sprijin solid în orașele mici și zonele rurale din sudul și estul țării – zone mai conservatoare și mai puțin prospere, unde discursul anti-elitist al lui Nawrocki prinde mai ușor.
„Ei vor să construiască o Polonie pentru elite. Eu sunt unul dintre voi, un cetățean al statului polonez care a ajuns aici fără sprijinul laboratorului politic”, a declarat Nawrocki.
De cealaltă parte, KO mizează pe un electorat urban, educat, pro-european, care vrea o Polonie activă în Uniunea Europeană și ancorată în valorile democratice occidentale.