Se poate da o erată pentru reluarea turului doi la prezidențiale? Președintele CCR vine cu explicații după declarațiile lui J.D. Vance

În timp ce unii actori politici și analiști susțin că documentele declasificate pe care s-a bazat hotărârea nu sunt suficiente pentru o asemenea decizie, alții acuză o manipulare a percepției publice cu privire la competențele CCR.

Există voci care consideră că hotărârea trebuie explicată mai clar, pentru a elimina confuziile privind motivul anulării. În replică, președintele CCR, Marian Enache, a subliniat că există o confuzie periculoasă între justiția constituțională și cea realizată de instanțele judecătorești.

CCR NU este o instanță de judecată, ci un garant al ordinii constituționale

„Observ o confuzie acaparantă și obsesională în societate între justiția constituțională și justiția instanțelor judecătorești. Acestea au roluri, competențe și finalități diferite. CCR are obligația de a preveni ca un competitor electoral să depună jurământul în urma unui proces electoral viciat”, a explicat Enache într-un interviu amplu acordat Juridice.ro.

Decizia CCR, o măsură preventivă, nu o sancțiune

Curtea nu a anulat dreptul de vot al cetățenilor, așa cum se insinuează în spațiul public, ci a sancționat neregulile constatate în procesul electoral. Decizia a fost luată în unanimitate pe baza documentelor declasificate care au demonstrat încălcări majore ale legilor electorale.

„Prejudiciul s-a produs, chiar dacă nu au fost identificați vinovații. Într-un stat de drept, actele oficiale ale instituțiilor statului au prezumția de legalitate și veridicitate”, a precizat Marian Enache.

CCR este unica autoritate jurisdicțională care protejează suveranitatea națională în ceea ce privește alegerile libere și corecte. Curtea nu judecă emoționalitatea dreptului de vot, ci verifică corectitudinea procesului electoral, astfel încât rezultatele să reflecte voința reală a cetățenilor.

Anularea alegerilor impune organizarea unui nou scrutin electoral, în condiții conforme cu legislația constituțională. „Curtea manifestă toleranță zero față de orice ingerințe care ar putea distorsiona rezultatele votului”, a declarat președintele CCR.

„Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals. Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.

Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.

Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate.

Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect”, a zis președintele CCR într-un interviu pentru Juridice.ro.

Există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale?

Marian Enache a zis: „Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”.

Cum comentați declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenții de informații și la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali” și că „dacă o democrație poate fi distrusă cu câteva sute mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la bun început”?

Marian Enache a spus: „Cred că nu este onest să răstălmăcim prin trunchiere și alte speculații în interes electoral discursul și mesajele unui oficial de rangul vicepreședintelui SUA. Este necesar să avem în vedere acuratețea acestor mesaje și contextul general în care a fost rostit acest discurs politic de tip manifest al înaltului oficial american.

Parafrazez din discursul vicepreședintelui SUA; acesta spune, în esență, că anularea procesului electoral a fost consecința existenței unei societăți democratice slabe și nu spune că, în pronunțarea unei asemenea decizii, Curtea Constituțională a României și-ar fi încălcat competențele sale. Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional. În acest context, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori centrale ale democrației votului, la care trebuie să concure statul, cetățenii alegători, precum și candidații. Atingerea acestor exigențe se poate realiza numai prin promovarea unui dialog real, fără păreri preconcepute sine ira et studio.

Uneori suntem grăbiți să incriminăm și chiar să pedepsim, mai degrabă, decât să decelăm cauzele reale ale „fenomenului” – al alegerilor –, care este o temă foarte importantă pentru întreaga societate în vederea cunoașterii mai bine a lucrurilor în legătură cu evenimentele ce pot determina sau potența rezultatele unor alegeri într-un sens sau altul. Cunoașterea acestor cauze ne dă posibilitatea să conștientizăm la nivelul societății și să prevenim repetarea și „nebăgarea de seamă” a unor manevre și subtilități de manipulare a proceselor electorale. De aceea, cred că dezbaterea acestei probleme nu trebuie cantonată numai la cei care au participat la alegeri, candidați și votanți, ci trebuie să aibă loc la nivelul întregii societăți.

Problema anulării procesului electoral nu este o chestiune în sine a Curții Constituționale, ci a întregii societăți, pentru că ea este un indicator al modului în care funcționează democrația societății. Prin hotărârile sale, Curtea Constituțională a tras un semnal de alarmă în acest sens, prin activarea „codului roșu”, dar nu a rezolvat pe fond problema stării democrației românești, deoarece cunoașterea premiselor pentru producerea acestor efecte trebuie să reprezinte o preocupare și o responsabilitate ale întregii conștiințe sociale, nu numai ale instituțiilor statului. Această atitudine trebuie să prezinte tăria și funcționalitatea unei societăți democratice, care să-și manifeste vigilența atunci când este vorba despre conștiința sa electorală, conștiință care trebuie să fie esențialmente liberă și să se exercite în condiții corecte.

În acest sens se pronunță și oficialitățile internaționale, care ne „avertizează”, pe bună dreptate, că anularea unui proces electoral este cauzată și de faptul că nu avem o democrație și instituții puternice și consolidate care să nu permită intruziuni în sistemul politic și constituțional al țării. În urma acestor constatări pertinente, per a contrario sunt necesare atât o conștientizare la nivelul societății a riscurilor și vulnerabilităților existente, cât și măsuri și decizii eficiente ale instituțiilor specializate pentru apărarea statului de drept și a democrației funcționale, corespunzător exigențelor care rezultă din statutul României de stat membru în cadrul structurilor euroatlantice.

România trebuie să-și facă dovada mai întâi sieși și apoi partenerilor internaționali că este o țară stabilă, că opțiunea sa pentru valorile democrației occidentale este ireversibilă și că, pe această bază, este o țară respectabilă și sigură în spațiul geopolitic și strategic în care se află. În opinia mea strict personală, România este o țară importantă, care contează în toate dimensiunile ei, chiar dacă nu este clasificată ca o mare putere a lumii și, în aceste condiții, nu-și poate permite greșeli și inconsecvențe, care să creeze un recul al democrației. Este necesar ca România să transmită lumii un mesaj serios de unitate, stabilitate și verticalitate în care se poate avea încredere. Cred că această poziție a României, repet, de verticalitate, este însăși esența demnității noastre naționale pe care trebuie să ne-o păstrăm indiferent de frământările și împrejurările mereu schimbătoare ale lumii internaționale. În acest sens, constituționalitatea este doar barometrul care măsoară nivelul democrației unei societăți, iar curțile constituționale, deși au un dublu rol, și anume preventiv și sancționator, nu pot realiza numai ele însele construcția și consolidarea vieții democratice a țării”.

„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent. Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum.

În cadrul competiției electorale, candidații prezintă oferte de programe pentru dezvoltarea democrației și creșterea prestigiului țării. Nu poți face, însă, propuneri care să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional statornicit prin Constituția din 1991, fundamentat pe pluripartidism și parlamentarism, pentru a accede la funcția supremă în stat și nu poți promova o campanie de obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului, întrucât toate acestea sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției, a regimului democratic și a legilor acestuia, precum și a statului de drept. În mod firesc, fiecare candidat propune obiective în condițiile și limitele ordinii constituționale. Orice democrație, și cea mai fragilă, de noviciat, se realizează prin separația puterilor în stat, afirmarea pluralismului politic, a multipartidismului, a parlamentarismului și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale a tuturor cetățenilor. Toate acestea sunt elementele structurale ale practicării unei minime democrații. În opoziție cu acest sistem sunt regimurile totalitare, care instituie partidul-stat și democrația populară, declarând ritos că în acest tip de regim conducerea aparține poporului pentru interesele poporului. În realitate, însă, istoria a demascat această ideologie a mistificării, care, din cauza falsității sale, a căzut în desuetudine”, a mai zis președintele CCR pentru sursa citată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News