Proiectul Nabucco West, în care este implicată România, a eșuat, după ce consorțiul de exploatare Shah Deniz II a ales ca rută de export al gazelor azere gazdocutul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), informează Reuters. Anunțul a fost făcut de OMV printr-un comunicat, iar presa austriacă scria mai devreme în cursul acestei zile că proiectul a căzut, ca principal opozant fiind indicat grupul britanic BP (British Petroleum) .
Nabucco ar fi trebui să alimenteze statele Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă ce ajungea în Austria, trecând prin România, Ungaria și Bulgaria. Gazul azer va fi transportat, ca urmare a deciziei de astăzi, prin TAP, în vestul Europei, trecând prin Grecia, Albania și Italia.
Analistul Emil Hurezeanu spune că eșecul era unul anunțat. ”Pe harta dosarelor energetice, încă de la începutul anului, șansele erau mai degrabă pentru celălalt canal, pentru că azerii au intrat în legături și politice și economice cu Grecia și Italia. Aceasta pentru că Socar-ul, compania națională azeră a gazului va achiziționa compania de transport de gaz a grecilor”. a declarat Hurezeanu pentru DeCe News.
Grecia și Italia aveau mai puțină nevoie de TAP
Uniunea Europeană și-a declarat sprijinul pentru gazele naturale provenite din Regiunea Caspică prin Nabucco Vest, dar alegerea TAP-ului ca rută de export nu este o tragedie pentru UE.
”Azerii în felul ăsta împacă și capra și varza. Intră cu un picior destul de puternic în Grecia, cumpărând în curând compania lor de gaz, apoi au foc verde politic de la ruși în ceea ce privește Grecia și Italia, spre deosebire de țările din sud-estul Europei, împotriva cărora rușii au fost de la început. UE este mulțumită că unul din proiecte ajunge pe teritoriul ei, în Vest, deși nici Grecia nici Italia nu aveau nevoie de gaz metan prin conductă pentru că sunt printre puținele țări europene din Sud care au gaz lichefiat”, a explicat jurnalistul.
Implicațiile pe harta energetică a României
România, care participa la proiectul Nabucco prin compania Transgaz, este cea mai afectată de alegerea TAP de către Shah Deniz II, mai spune analistul Emil Hurezeanu. Asta pentru că Bucureștiul, spre deosebire de vecinii bulgari și unguri, nu a jucat la două capete, privind și către South Stream. În ceea ce le privește pe UE și SUA, acestea nu au depășit stadiul de pasivitate în în relațiile lor cu Azerbaijanul, în raport cu șansele Nabucco West, precizează jurnalistul.
Un eventual succes al Nabucco West echivala pentru cei mai mulți cu o reducere a dependenței față de gazul natural rus și a sa companie Gazprom. Deja aprig dezbătută de opinia publică, problema aceasta, coroborată cu cea a gazelor de șist, va deveni un punct nevralgic pentru harta energetică a României.
”Am pierdut un traseu strategic, economic, dar și geopolitic. O șansă în plus pentru focul verde în explorarea gazelor de șist, o șansă în plus pentru accelerarea explorărilor în Marea Neagră și explorării gazelor de acolo. Trebuie să ne gândim la diversificare”, a mai spus Hurezeanu.
Despre TAP și Nabucco West
Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa). GDF Suez a cumpărat în mai 9% din acțiunile consorțiului de la Nabucco. Grupul german RWE făcea și el parte din Nabucco, dar în aprilie participaţia companiei a fost preluată de OMV.
TAP este sustinut de Suisse EGL și Statoil (fiecare cu 42,5% ) alături de EON (15%).
Exploatarea de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), TOTAL (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
