Potrivit Ministerului Educaţiei, la proba la Limba română, susținută marți, au fost prezenţi 148.891 absolvenţi ai clasei a VIII-a din totalul celor înscrişi pentru susţinerea acestei probe. Au absentat 6.668 de absolvenţi. Pentru tentativă de fraudă au fost eliminaţi 2 absolvenţi, lucrările acestora fiind notate cu 1.
„Trebuie să ţinem seama de faptul că anul acesta, pentru prima oară, elevii care au dus România pe podiumurile internaţionale, locurile 1,2 şi 3 la olimpiadele internaţionale, au avut dreptul să nu se prezinte la Evaluarea Naţională având asigurat accesul în liceu într-o clasă corespunzătoare profilului olimpiadei la care au obţinut premii, peste numărul de locuri şi fără Evaluare, deci mai mult de 100 de elevi. La aceştia se adaugă şi elevii care au obţinut premii la olimpiadele naţionale”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.
Subiecte și bareme la Limba și literatura română
Evaluare Națională 2022. Structura subiectelor la proba de Română.
Puteți accesa subiectele și baremele AICI.
În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare şi îndreptare publicat în 2005, dar și DOOM 3, publicat în 2022, fără a fi vizate elemente tratate distinct.
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, care se ocupă de elaborarea subiectelor pentru examen, a publicat precizări privind Evaluarea Națională 2022 la clasa a VIII-a.
- la proba de limba română și/sau maternă, un răspuns completat în căsuța de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontala a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect
”În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat”, se arată în document.
La redactarea textului de opinie, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul ”în primul rând”, ”în al doilea rând”, ”în concluzie”, accentul fiind pus pe gândirea critic, potrivit sursei citate.
De asemenea, în compararea unor texte literare, elevii nu trebuie să memoreze citate:
„Subliniem că pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală”.
La redactarea lucrărilor, elevii trebuie să evite elemente ce nu vor putea fi punctate sau nu se vor puncta:
- truismele
- utilizarea unor idei cu caracter general
- folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară
- folosirea nejustificată a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus
- folosirea nejustificată a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării
- utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice.
Variantele de subiect sunt construite astfel încât itemii să măsoare gradul de formare / dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.
Textele-suport sunt alese, preponderent, din patrimoniul cultural (național și universal) și respectă temele precizate în programă: Eu și universul familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.
Este esențial ca absolventul de clasa a VIII-a să citească atent cerințele și să respecte prevederile acestora.
În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat.
Pentru verificarea respectării limitei de cuvinte, se vor lua în calcul toate cuvintele scrise de elev (inclusiv conjuncții, prepoziții, articole etc.).
Subiectul I – cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează:
A – preponderent, evaluarea competentei de lectură, a competențe intelectuale
B – preponderent, evaluarea competențelor lingvistice.
Itemul care evaluează competența de recunoaștere a modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale sau pe cea de evaluare a informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale poate avea în vedere:
- identificarea a structurii / a tiparului textual, a mijloacelor de caracterizare
- rolul textului descriptiv / dialogat / narativ în textul literar,
- relația dintre imagine și cuvânt în textul multimodal
- valoarea stilistică a diminutivelor
- identificarea / interpretarea unor figuri de stil etc.
Pentru evaluarea competenței de prezentare a unor răspunsuri personale pe marginea unor texte diverse, se solicită absolventului de clasa a VIII-a redactarea unui text de opinie.
Astfel, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul: în primul rând, în al doilea rând, în concluzie etc., accentul fiind pus pe gândirea critică.
În ceea ce privește itemii care urmăresc evaluarea competențelor de comparare din programa de examen:
- compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
- compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
- compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
(așa cum este, de exemplu, cerința A9 din modelul oficial, publicat în noiembrie 2021: Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text)
compararea se poate realiza, conform competențelor, după o serie de criterii date, prevăzute de acestea și de conținuturile asociate:
tema, valoare (culturală / morală), personaj, idei, punct de vedere, structură etc.
Pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală.
Subiectul I.B are în vedere, preponderent, evaluarea competențelor lingvistice, cu accent pe caracterul comunicativ-funcțional.
Subiectul al II-lea constă într-un item Subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea din textul literar (metatext) sau scrierea creativă.
Pentru itemii care vizează redactarea unui tip de text studiat (rezumat, text argumentativ etc.), reperele nu vor fi precizate în cerință, întrucât ele se suprapun cu achizițiile elevului.
În cazul rezumatului, de exemplu, evaluarea vizează în ce măsură elevii cunosc regulile de alcătuire a acestuia, deosebindu-se de planul simplu / dezvoltat de idei sau de simplă relatare a evenimentelor.
Un alt item care vizează scrierea despre text ar putea solicita caracterizarea personajului, pe baza unor repere ca:
- precizarea identității, a statutului personajului, prezentarea trăsăturilor morale și fizice
- precizarea unor mijloace de caracterizare identificate în text
- comentarea unor secvențe relevante
- asocierea personajului din textul-suport cu un personaj dintr-un alt text literar (din perspectiva valorii, a unor trăsături comune etc.) / asocierea din perspectiva unor valori comune (o valoare personală și o valoare a personajului)
În cazul unui itemi care vizează prezentarea temei sau a semnificației / unei semnificații din textul liric (de asemenea, un item posibil ce vizează scrierea după text), reperele poți avea în vedere:
- descrierea în cuvinte proprii al lumii textului (redare parafrastică)
- prezentarea unor semnificații ale textului dat
- interpretarea unor figuri de stil
- corelarea unor idei cu o idee dintr-o altă operă artistică etc.
În cazul scrierii creative, itemul permite adaptarea reperelor date la secvențele prototipice / structurile textului prevăzute în programă.
Absolvenții de clasa a VIII-a vor redacta lucrurile astfel încât să evite o serie de elemente care nu vor putea fi punctate sau care nu se vor puncta precum: truismele, utilizarea unor idei cu caracter general, folosirea nejustificat a conceptelor de teorie literară, a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
