Cum poate fi răsturnat rezultatul alegerilor prezidențiale 2025 în turul doi

Dumitru Sandu analizează votul comunitar la primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, concentrându-se pe consistența dintre profilul perceput al candidaților și profilul comunității votante. Sunt formulate trei ipoteze principale:

Ipoteza 1: Alegătorii din localități cu un nivel educațional mai ridicat au preferat candidații cu profil educațional superior, cum ar fi Nicușor Dan (ND), în timp ce localitățile mai sărace și cu stoc educațional redus au susținut mai mult pe George Simion (GS) și Crin Antonescu (CA).

Ipoteza 2: Votul de tradiție comunitară a fost semnificativ pentru GS, care a beneficiat de suport în zonele cu o cultură suveranistă formată anterior, în perioada 2020-2024. CA a fost perceput mai mult ca reprezentant PSD decât al coaliției PSD-PNL, pierzând voturi în comunitățile suveraniste.

Ipoteza 3: Regiunile de dezvoltare au influențat tiparele de vot. GS a fost votat preponderent în Nord-Vest, Centru și Vest, dar respins în București-Ilfov și Sud-Muntenia. ND a primit sprijin în București-Ilfov și Nord-Est, dar a fost respins în Oltenia. CA a fost preferat în Oltenia și Muntenia, dar respins în Nord-Vest și Nord-Est.

Analiza sugerează că votul din primul tur a fost determinat de nivelul educațional al comunității, tradiția de vot și regiunea de dezvoltare. În perspectiva turului al doilea, factorii de influență vor fi rata de participare și nivelul educațional al votanților.

„Votul la prezidențialele din 4 mai 2025 a fost puternic structurat funcție de concordanța sau discordanța între profilul educațional al candidatului și profilul sociocultural al localității. Candidatul perceput ca superior pe caracteristici educaționale, ND, a fost preferat în comunitățile puternic dezvoltate, mai ales rurale, și cu stoc educaționala sporit. Candidatul GS a fost preferat de votanții din rural, din comunități cu stoc redus de educație în care exista deja o tradiție de vot de tip suveranist. Prezența unei emigrații puternice din comunitate în străinătate pare să fi stimulat și controversa și votul pro GS și ND.  Votul pro CA a fost specific votanților din comunitățile sărace, cu stoc redus de educație, mici , sub aspect demografic, și izolate.

Datele pe care le-am avut la dispoziție nu au fost suficiente pentru a specifica suficient modele de analiză. Regiunile de rezidență au captat, însă, bine, efectele specifice ale acestor spații asupra preferințelor electorale. Votul pro GS a fost dat mai ales în regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest și Centru (din Transilvania în sens extins). Respingerea față de candidatul GS a fost specifică pentru  votanții din regiunile  București-Ilfov, Nord-Est, și Sud-Muntenia. ND a fost în egală măsură, preferat în București-Ilfov și Nord-Est și puternic respins în Oltenia. CA a fost preferat în Oltenia , București-Ilfov și Muntenia, dar respins mai ales în Nord-Vest și în Nord-Est. Este vorba, accentuăm, nu de procente absolute de votanți pentru un candidat sau altul ci de efectele specifice de regiune de dezvoltare asupra opțiunilor de vot la nivel comunitar.

În turul al doilea al prezidențialelor din 2025 se va vota tot în baza unor regularități de tipul celor menționate anterior. Schimbările vor veni din ratele de participare la vot, în special prin raportare la nivelul de educație al votanților  și la nivelul de sărăcie/dezvoltare a comunităților de vot.

Desigur, nu comitem  „eroarea ecologică” (Sillero& Barbosa,2021) de a considera că relațiile la nivel de UAT-uri, pe care ne-am concentrat în această analiză, sunt valabile și la nivel individual. Cu date la nivel individual, pe care nu le-am avut, imaginea ar putea fi diferită. Cert este că România nu mai apare ca fiind strict omogenă sub aspectul pattern-urilor de votare ci puternic structurată pe teoria concordanței dintre profilul educațional al candidatului și profilul sociocultural al locului de vot”, a scris Dumitru Sandu în Contributors.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News