Potrivit specialiştilor, spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înţepături, care se realizează cu ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Acesta măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar. Practic, persoana supusă acestei examinări suflă de trei ori la rând în dispozitivul cu pricina cam în acelaşi mod în care suflă şoferii în etilotest.
Conform statisticilor, în România aproximativ un milion de persoane suferă de BPOC.
Simptomele bolii
Medicii spun că această boală poate induce pacientul în eroare foarte uşor tocmai din cauza faptului că simptomele nu sunt specifice, putând fi confundate extrem de uşor fie cu efectele fumatului - tuse, expectoraţie -, fie cu cele ale înaintării în vârstă - oboseală sau senzaţie de sufocare. Pentru că nu este diagnosticată din timp, boala poate afecta, pe rând, toate organele, iar pacienţii tratează toate celelalte afecţiuni neştiind, de fapt, că BPOC este cauza acestora.
Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă), şuieratul, gâfâitul, senzaţia de sufocare (dispnee) instalată cel mai adesea brusc pe fondul unei oboseli accentuate sau toleranţa la efort care devine din ce în ce mai redusă.
Profilul persoanelor cu risc pentru BPOC
Potrivit unui studiu realizat în 2012 în România, pe un eşantion de 10.000 de români diagnosticaţi cu BPOC, bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 45 de ani sunt mai predispuşi să sufere de această boală decât femeile. Profilul persoanelor cu risc pentru BPOC este următorul: vârsta de peste 40 de ani, fumători, ex-fumători, expunere îndelungată la alte tipuri de fum - pulberi, poluare, noxe, manifestări/ simptome specifice BPOC - tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a 'fumătorului'), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
