În urmă cu doar câțiva ani, folosirea inteligenței artificiale în universități era privită ca un experiment. Astăzi, dezbaterea este despre cum poate fi păstrată valoarea educației atunci când un algoritm răspunde în câteva secunde la întrebări pentru care oamenii aveau nevoie de ore sau chiar zile de studiu.
Universități din întreaga lume își rescriu regulile. China renunță la mii de programe universitare și creează altele noi, adaptate erei digitale. În Statele Unite, Stanford, una dintre cele mai prestigioase și tehnologizate universități din lume, revine la examenele supravegheate și la celebrele caiete albastre folosite încă din anii 1920.
În acest context, profesorul universitar dr. Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, a explicat, în emisiunea DC Edu, moderată de profesorul universitar dr. Sorin Ivan, că marile universități ale lumii caută deja un nou model de educație. Miza nu mai este accesul la informație. Este capacitatea omului de a gândi, de a interpreta și de a crea.
Discuția a pornit de la întrebarea dacă profesorii pot utiliza inteligența artificială pentru pregătirea cursurilor, iar studenții pentru redactarea proiectelor și eseurilor.
„În ce măsură acceptați ca profesorii să-și elaboreze suporturile de curs, cursurile, prelegerile cu AI și, la rândul lor, studenții să și redacteze eseurile, proiectele pe care le au în cadrul proiectului didactic”, a întrebat Sorin Ivan.
Prof. Mircea Duțu consideră că folosirea inteligenței artificiale nu trebuie interzisă, însă ea trebuie tratată ca un instrument de lucru.
„Fără îndoială că acceptăm, dar sunt condiții. Măsura, în sensul în care să fie folosită instrumentul de inteligență artificială ca instrument, așa cum ai consulta o carte, de informare, de documentare prealabilă, de ajutorare în realizarea stilului lucrării, de documentare prealabilă, în general. Dar, în orice caz, cu menționarea surselor respective, precum în cazul altor universități, poți foarte bine să utilizezi un text pe care l-ai obținut prin aplicația de inteligență artificială, dar să faci această mențiune și într-un fel să marchezi câmpul de operațiune a lui.
În China, foarte recent, care a fost impactul revoluției IA? A fost un proces de refondare completă a programelor de studii superioare și de reformulare societală a rolului lor. Potrivit datelor Ministerului Învățământului de la Beijing, între 2021 și 2025 instituțiile de învățământ superiori chineze au suprimat deja ori suspendat temporar spre adaptare 12.200 programe de licență considerate depășite și au creat altele 10.200 noi corespunzătoare actualului context tehnologic, în total aproape o treime din harta universitară a statului chinez a fost revizuită sau rescrisă astfel și demersul continuă în aceeași direcție. Au fost desființate specializări legate de artele creative, științele umane, limbile străine și managementul, adică domeniile cele mai afectate prin suplinire de aplicațiile de inteligență artificială. Au fost create altele noi și mastere. Să ne inspirăm din experiențele altor state în această privință”, spune prof. univ. dr. Mircea Duțu.
CITEȘTE ȘI: Anunț surpriză: O nouă specializare universitară în România pentru meseriile viitorului
Șoc la Stanford. Universitatea revine la examenele scrise și la caietele albastre din anii 1920
Dacă în China accentul cade pe restructurarea programelor de studiu, în Statele Unite provocarea principală este integritatea academică. Mircea Duțu a oferit exemplul Universității Stanford, instituție recunoscută pentru deschiderea față de noile tehnologii.
„Referitor la experiența americană, aici avem o universitate de calibru: Stanford. În aprilie anul acesta, Stanford, cea mai tehnofilă universitate din lume, a reinstaurat examenele supravegheate cu prezență fizică, rupând astfel mai bine de un secol în care acordase deplinătate angajamentului fiecăruia student de a se comporta cu păstrarea integrității academice în realizarea examenelor. Și ce a făcut? A reintrodus celebrele Blue Box, acele caiete albastre inventate în anii 1920. Un absolvent al ultimei promoții de la științe inginerești, recunoscuse clar presei americane că preferă să trișeze, să copieze la un examen decât să eșueze și să suporte consecințele unui asemenea act.
În același timp, aceeași universitate, în consonanță cu aceleași preocupări, a făcut următoarea cercetare: 16 profesori de la Drept au formulat 3.000 de întrebări, le-au trimis studenților și inteligenței artificiale și apoi au comparat rezultatele. Acestea au arătat că trei din patru cele mai bune răspunsuri aparțineau inteligenței artificiale. Ca atare, problema care se pune: ce evaluăm? Pentru că inteligența artificială ne oferă rezultate mai bune decât ceea ce suntem chemați noi să evaluăm, ceea ce realizează omul chiar cu ajutorul inteligenței artificiale. Iar temele care s-au dat, din punct de vedere juridic, la întrecere între inteligența artificială și studentul uman, juristul uman, erau legate de dreptul contractelor adică de o materie în care accentul era pus pe raționament și care nu era pe o chestiune repetitive ca să fie la ușoară pentru inteligența artificială și în plus presupunea evaluarea prejudiciului”, explică prof. univ. dr. Mircea Duțu.
Elementele care definesc adevărata misiune a unei universități în era AI
Aceasta este întrebarea pe care profesorul Mircea Duțu o consideră importantă pentru viitorul învățământului superior. În opinia sa, inteligența artificială obligă universitățile să redefinească scopul evaluării. Dacă un algoritm poate produce răspunsuri mai bune decât majoritatea studenților, simpla verificare a informațiilor memorate nu mai este suficientă.
În finalul intervenției sale, profesorul a prezentat cele elementele care definesc, în opinia sa, adevărata misiune a unei universități în era inteligenței artificiale.
„Deci două fațete ale aceleiași universități în privința reacției față de inteligență artificială. Și atunci problema se pune: în aceste condiții evaluăm, da, dar care este obiectul evaluării, iar problema are patru mari elemente.
Ce înseamnă astăzi pregătirea unui student? Informație? Baze de date cele mai ample le găsim acum staționate și prelucrate în mod electronic și cu ajutorul inteligenței artificiale. Ca atare, o universitate nu se mai poate rezuma a reprezenta un loc în care studentul vine și găsește informația. Dacă o face este deja depășită și sortită.
Doi: cunoaștere? Adică structurarea informației și interiorizarea ei la fel instrumentele de inteligență artificială îmi oferă cheia accesului la asemenea formule.
Trei: inteligență. Adică adaptarea noilor cunoștințe sau cunoștințelor de care dispui la un moment dat și la care ai acces mult mai facil acum și în cantități prelucrate, depozitate, extraordinare la noile situații sociale. Aici, rolul omului mai este păstrat.
Și, în fine, ultimul: identitatea. Adică nuanțarea și acordarea de valori, specificitatea fiecăruia dintre noi care reprezintă un surplus. În privința primelor două, e clar că universitatea și-a pierdut rolul sau nu mai prezintă interes. Ultimele două, respectiv inteligența și integritatea, mai rămân de resortul universității”, conchide prof. univ. dr. Mircea Duțu.
URMĂRIȚI EMISIUNEA DC EDU INTEGRAL: