O petiție adresată Guvernului, Ministerului Educației, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Parlamentului cere măsuri concrete pentru protejarea profesorilor și a celorlalți angajați din educație care sunt amenințați sau agresați în legătură cu exercitarea profesiei.
Petiția, intitulată „Niciun profesor singur în fața violenței. Cerem protecție legală pentru personalul din educație”, a fost lansată de profesorul pentru învățământ primar Petruț Rizea. Petiția cere modificări legislative, proceduri pentru gestionarea agresiunilor și sprijin juridic și psihologic pentru personalul din sistemul de educație.
Demersul vine în contextul cazului de la Pătroaia Vale, județul Dâmbovița, analizat de DC News pe 12 august. Conflictul a pornit după ce un copil de 7 ani a fost certat în timpul unei excursii, iar părinții acestuia au intervenit ulterior violent. În urma incidentului, cadrul didactic a fost agresat, două fetițe au fost rănite, iar cei doi părinți au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Analiza publicată de DC News a prezentat cazul din perspectiva psihologului Radu Leca, a învățătorului Petruț Rizea și a mamei-jurnalist Loredana Iriciuc.
Ce cere petiția pentru protecția profesorilor
Inițiatorii solicită autorităților elaborarea unei protecții penale exprese și proporționale pentru cadrele didactice amenințate sau agresate din cauza exercitării profesiei.
O altă cerere vizează modificarea procedurii naționale privind violența școlară. Petiția arată că actualele prevederi referitoare la violența asupra personalului din educație se concentrează pe faptele comise de elevi în mediul școlar. Inițiatorii cer ca procedura să includă explicit și agresiunile comise de părinți, reprezentanți legali sau alte persoane, inclusiv în timpul excursiilor, al activităților extrașcolare și în afara școlii.
Petiția mai solicită ca instituțiile din sistem să ofere obligatoriu asistență juridică și psihologică angajaților care devin victime ale unor agresiuni legate de profesie.
De asemenea, inițiatorii propun crearea unui mecanism național de raportare și publicarea anuală a numărului de amenințări și agresiuni asupra personalului din educație.
Autoritățile vizate sunt solicitate să prezinte, în termen de 60 de zile, un proiect legislativ și un calendar public pentru adoptarea acestuia.
Profesorul Petruț Rizea explică scopul demersului și subliniază că problema violenței împotriva cadrelor didactice depășește un conflict individual. În argumentarea petiției, inițiatorul arată că agresarea unui profesor nu trebuie tratată ca o problemă strict personală între cadrul didactic și un părinte.
Cazul de la Pătroaia Vale, analizat de DC News
Cazul analizat de DC News a readus în discuție o problemă sensibilă pentru părinți, profesori și copii. Ce se întâmplă atunci când un copil vine acasă și spune că a fost certat de profesor? Cum ar trebui să reacționeze părintele și unde se află limita dintre protejarea copilului și escaladarea unui conflict?
În analiza publicată pe 12 august, Loredana Iriciuc a atras atenția asupra diferenței dintre apărarea copilului și folosirea violenței: „Una e să-ți aperi copilul și alta e să-i rezolvi conflictele cu pumnii”. De asemenea, se mai pune problema ce mesaj primește copilul atunci când adulții răspund cu agresivitate: „Ce a învățat? Că atunci când cineva te supără, îl lovești? Că dacă mama și tata sunt suficient de furioși, conflictul se rezolvă prin forță?”
Psihologul Radu Leca a analizat consecințele pe care un astfel de incident le poate avea asupra copilului. Din perspectiva sa, un copil de 7 ani poate avea dificultăți în a separa ideea de protecție de cea de răzbunare.
„Un copil de șapte ani se află în stadiul operațiilor concrete, conform teoriei lui Jean Piaget. La vârsta respectivă, gândirea se bazează pe logică directă, pe cauzalitate imediată și pe interpretare literală a evenimentelor. Minorul nu deține capacitatea de a abstractiza intențiile complexe ale adulților, nu poate diferenția între apărare și răzbunare, între protecție și brutalitate”, a explicat psihologul pentru DC News.
Radu Leca a prezentat și o altă posibilitate. Copilul poate ajunge să creadă că el este responsabil pentru ceea ce au făcut adulții: „A doua interpretare posibilă: Eu sunt responsabil pentru violența părinților. Copilul de șapte ani nu distinge între cauzalitate și corelație. El a fost certat, a sunat acasă, părinții au venit și au lovit. Lanțul cauzal pare direct. Minorul poate concluziona că propriul comportament, propria greșeală minoră, a declanșat un răspuns catastrofal”.
Din perspectiva profesorului Petruț Rizea, violența și amenințările pot schimba relația dintre elev și cadrul didactic: „Am fost agresat verbal și am trecut prin situații în care m-am simțit amenințat sau intimidat de părinți. Nu am fost agresat fizic. Cunosc însă și colegi care au fost jigniți, amenințați ori intimidați de părinții unor elevi. Nu ar trebui să minimalizăm agresiunea verbală doar pentru că nu lasă urme vizibile”.
Profesorul avertizează că, atunci când un părinte reacționează violent, cadrul didactic poate începe să se teamă de consecințele unei simple corectări a comportamentului unui elev: „Profesorul poate ajunge să evite să îl mai corecteze pe copil, de teama unui nou conflict. Pe termen scurt, elevul poate simți că a câștigat. În realitate, pierde un adult care ar fi trebuit să îl îndrume și pierde șansa de a învăța că greșelile, frustrările și consecințele fac parte din viață”.
Părintele are dreptul să își apere copilul, dar fără amenințări și violență
Analiza DC News a inclus și punctul de vedere potrivit căruia părintele are dreptul să reacționeze atunci când consideră că profesorul a greșit. Un cadru didactic poate avea un comportament nepotrivit, poate sancționa disproporționat sau poate încălca reguli care trebuie analizate de instituțiile competente.
„Părintele are nu doar dreptul, ci și obligația de a-și proteja copilul, inclusiv în situația în care un profesor îl umilește, îl nedreptățește sau îl agresează. Profesorul nu este infailibil, iar autoritatea sa nu îl așază deasupra legii și a criticii. Dar protecția copilului trebuie realizată prin dialog, verificarea faptelor și folosirea căilor instituționale. Ea se oprește înaintea primei jigniri, amenințări sau lovituri”, susține prof. Rizea.
Psihologul Radu Leca a făcut, la rândul său, distincția între apărarea copilului și reacția violentă. El susține că părintele trebuie să asculte, să verifice faptele și să folosească instrumentele legale și instituționale disponibile.
Ce ar trebui să facă părintele când copilul spune că a fost certat
În analiza publicată de DC News, atât psihologul Radu Leca, cât și Petruț Rizea au recomandat ca primul pas să fie ascultarea copilului.
Radu Leca consideră că părintele trebuie să valideze emoția copilului fără să stabilească imediat cine este vinovat.
„Un copil certat se simte adesea nedreptățit, rușinat sau furios. Părintele trebuie să recunoască acele emoții fără a le judeca și fără a le amplifica. Formulări de tipul Înțeleg că te-ai simțit prost când profesoara te-a certat sunt utile. Formulări de tipul Profesoara respectivă nu are dreptul să te trateze așa sunt premature și pot escalada conflictul înainte ca părintele să aibă toate informațiile”, susține Radu Leca.
Petruț Rizea recomandă o discuție calmă și privată cu profesorul, înainte ca părintele să transforme situația într-o confruntare.
„În primul rând, să îl asculte cu calm și să afle exact ce s-a întâmplat: ce a precedat momentul, ce cuvinte au fost folosite și cine a fost prezent. Copiii nu mint neapărat atunci când povestesc diferit, dar relatează adesea fragmentul pe care l-au trăit cel mai intens și din propria perspectivă. Următorul pas este o discuție calmă și privată cu profesorul, nu o confruntare în fața copilului. Dacă explicațiile nu sunt suficiente sau faptele sunt grave, părintele se poate adresa conducerii școlii și instituțiilor competente. Dacă profesorul a greșit, conduita lui trebuie cercetată și sancționată. Dar nicio greșeală reală sau presupusă nu justifică violența”, subliniază învățătorul.
„Niciun profesor singur în fața violenței”, mesajul transmis autorităților
Prin această petiție, Petruț Rizea cere ca agresiunile împotriva personalului din educație să nu mai fie tratate ca incidente izolate.
„Fiecare semnătură arată că asemenea cazuri nu mai pot fi tratate drept incidente izolate și apoi uitate. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mesajul transmis autorităților este mai greu de ignorat: personalul din educație are nevoie de protecție legală, sprijin instituțional și proceduri clare în fața violenței”, transmite prof. Rizea.
Inițiatorul precizează că petiția nu se îndreaptă împotriva părinților sau a elevilor.
„Această petiție nu este îndreptată împotriva părinților sau a elevilor. Este pentru o școală în care nemulțumirile se soluționează prin dialog, sesizări și instituții, niciodată prin amenințări sau pumni”, conchide el.
Petiția propune astfel o discuție mai amplă despre siguranța din școli și despre responsabilitatea instituțiilor atunci când un profesor este amenințat sau agresat în exercitarea profesiei. Cazul de la Pătroaia Vale a arătat toate perspectivele unui conflict care a depășit relația dintre un părinte și un profesor. Au existat consecințe pentru cadrul didactic, pentru copiii răniți și pentru copilul aflat în centrul conflictului.