Debitul Dunării a scăzut la minime istorice, iar în unele locuri din România, fluviul poate fi trecut la pas.
Update: Ilie Bolojan, prima reacție după ce nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât fluviul poate fi trecut la pas. Premierul a anunțat stare de alertă din cauza scăderii producției de energie, în august.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre
Nivelul apei în zona de aducțiune a CNE Cernavodă a scăzut. Suntem în pericol să închidem și cel de-al doilea grup de la Cernavodă. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național fiindcă este o producție în bandă când consumul crește foarte mult. Ca urmare a scăderii debitelor, avem capacitate mai mică să producem hidro. Suntem în situația ca în orele de seară să importăm 1700 de MW, dacă s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă ar însemna că ar trebui să importăm peste 2.000 de MW“, a spus Ilie Bolojan.
De asemenea, Ilie Bolojan a precizat că a discutat cu omologi de la Kiev și România ar putea importa energie din Ucraina.
„Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una din centralele de nucleare. Transelectrica va purta discuții. Și cu Grecia purtăm discuții“, a mai zis premierul României.
Toate declarațiile de presă făcute de Ilie Bolojan, mai jos!
Știrea inițială:
Scăderea nivelului apelor Dunării a scos la iveală rămăşiţe de mamuţi şi epave din al Doilea Război Mondial. De asemenea, navigația a fost afectată pe unele secţiuni, iar reactorul 1 de la Cernavodă a fost închis, relatează vineri EFE și Agerpres.
Lipsa ploilor a dus la niveluri foarte scăzute de debit pe al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu consecinţe asupra transportului fluvial, producţiei de energie, turismului şi agriculturii, în timp ce oamenii de ştiinţă şi arheologii profită de nivelurile scăzute ale apei pentru a documenta descoperiri care au fost ascunse timp de secole şi chiar milenii.
Combinaţia dintre precipitaţii sub medie, mai multe valuri de căldură din luna mai şi o reducere a apei provenite din topirea zăpezilor din Alpi a dus la minime istorice în diferite părţi ale fluviului, al cărui debit în România este abia la o treime din media obişnuită pentru această perioadă a anului.
Situaţia, deocamdată, nu pare să se îmbunătăţească, deoarece meteorologii nu prognozează precipitaţii semnificative pe termen scurt, iar un nou val de căldură este aşteptat în regiune în primele zile ale lunii august, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius în unele ţări din bazin.
În unele zone, fluviul poate fi trecut la pas
Potrivit Meteoplus, în unele zone, fluviul poate fi trecut la pas. Un român chiar și-a luat inima în dinți și a trecut Dunărea la picior în aval de Călărași, pe brațul Borcea.
Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost staţionar în intervalul joi-vineri, având valoarea de 1.600 m3/s, la aproape o treime din media multianuală a lunii iulie (4.700 m3/s), iar în perioada următoare acesta va fi în scădere (1.550 m3/s), informează Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Potrivit hidrologilor, în aval de Porţile de Fier, debitele au fost în scădere uşoară.
În ceea ce priveşte debitele râurilor, acestea au fost, în general, staţionare vineri, exceptându-le pe cele din bazinele hidrografice Someş, Ialomiţa şi bazinul superior al Oltului, unde au fost în scădere.
Debitele se situează, în general, sub mediile multianuale lunare, la valori cuprinse între 30-90% din acestea, mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele: Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Târnava Mică, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Bârlad, Suceava, Prut, bazinul mijlociu şi inferior al Mureşului, pe unii afluenţi din bazinul Jiului şi din bazinul superior al Argeşului.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub cotele de atenţie.
Prognoza hidrologică pe râuri şi Dunăre în intervalul vineri, ora 7:00 - sâmbătă, ora 7:00, arată că debitele râurilor din ţară vor fi, în general, staţionare. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie.
În schimb, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere (1.550 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în scădere uşoară pe tot sectorul românesc al fluviului.
Ilie Bolojan, declarații complete la Palatul Victoria
Ilie Bolojan: Bună ziua! Am încheiat o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în urma căreia am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute, atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
Așa cum știți, pe acest fond, avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale, din această perioadă; în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării.
Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a Centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup, aceeași situație este și în Ungaria. Deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție a energiei, pe nuclear, la jumătate și, pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult.
De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1000 de MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7000 de MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1700 de MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2500 de MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat.
Acest lucru se întâmplă și în țările vecine și atunci am discutat, în aceste zile, măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale.
În plan extern, sunt foarte importante interconexiunile și importul de electricitate din țările care au încă capacități în exces în producție. Și astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul energiei, domnul Șmihal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una din centrale nucleare ale Ucrainei și, în acest sens, Transelectrica și Nucleare Electrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei, în orele de seara; și pe celelalte piețe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în așa fel încât să asigurăm la maxim posibil necesarul de energie electrică în orele de seară.
În plan intern, toate capacitățile pe care le avem în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz, care produc în cogenerare în marele orașe, dar și centralele pe cărbune, în așa fel încât să putem crește cu 100-200 de MW producția din aceste surse de energie. De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât atunci când avem acest deficit de energie, să avem aportul maxim și din acest sector de producție.
ANRE și Trans Electrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și sunt în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare, pentru a putea intra imediat în producție. E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de Megawați în aceste zile, dintre care o treime pe capacități de stocare, pentru ca și acestea să-și aducă aportul în această situație.
Un lucru important este să încercăm să menținem, în funcțiune, grupul 2 de la Cernavodă, și în acest sens, am alocat printr-o hotărâre de guvern astăzi, o sumă de șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune, de unde pompele care asigură pompajul apei pentru răcirea centralei, își extrag apa, în așa fel încât pe canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să avem un debit relativ constant; și toți cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, lucrează în așa fel încât să asigurăm dragajul și analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă. Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare, dar am asigurat finanțarea în așa fel încât să putem acționa, pentru că fiecare zi este importantă pentru a putea menține în funcțiune grupul 2 de la Cernavodă.
Nu în ultimul rând, va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară, când avem acest deficit, și încă o dată, fac un apel către cetățeni, dar în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru, și luni vom avea o întâlnire cu dânşii, în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți, pentru a asigura energia electrică către populație. Estimările noastre sunt că, pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni și a prognozelor meteo, nu vom avea precipitații importante, iar pe fondul creșterii temperaturilor, e posibil ca consumul să crească, ajungând până la 8.000 MW pe zi în orele de seară. În această situație, fiecare MW, care este economisit, este foarte important și fiecare MW care intră în producție sau este menținut, de asemenea, asigură echilibrul sistemului energetic național. Este o situație prin care trec toate țările din vecinătate și acest lucru nu ne ajută, pentru că cererea de energie din importuri este la fel de mare, dar sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune și, prin măsurile care le luăm, să asigurăm funcționarea normală. Dacă aveți câteva întrebări legate de acest subiect, de aspectele care țin de energie, vă stau la dispoziție, fiind un subiect important. Vă rog.
Reporter: Domnule premier, având în vedere discuția pe care ați anunțat-o luni, putem să ne așteptăm la raționalizări pentru marii consumatori și vor exista măsuri poate similare pentru autoritățile de stat sau chiar și pentru populație, în ultimă instanță?
Ilie Bolojan: Autoritățile de stat, inclusiv în ședința de guvern, trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară. Este o primă dovadă de responsabilitate. În al doilea rând, există proceduri în astfel de situații, care sunt gestionate de compania Transelectrica, care are un anumit nivel de acțiune și aceste proceduri vor fi puse în practică, în așa fel încât să asigurăm funcționarea sistemului. Ei notifică companiile, se știe fiecare companie la ce nivel de prioritate este în această zonă și procedurile vă vor fi explicate dacă va fi cazul de către Transelectrica.
Reporter: Astăzi este anunțată și o decizie legată de ratingul de țară...
Ilie Bolojan: Dacă îmi permiteți, v-am rugat să puneți întrebări legate de aspectele care țin de energie, dacă aveți întrebări legate de aspectele energetice.
Reporter: Dle premier, este o decizie importantă pentru ţară...
Ilie Bolojan: Dacă aveţi întrebări legate de aspectele energetice...
Reporter: Ați negociat personal ratingul? S-a cerut un anumit premier pentru ca România să-și păstreze ratingul de țară? A existat această discuție?
Ilie Bolojan: Din respect pentru colegii dumneavoastră, vă rog să le permiteți să pună întrebări dacă sunt pe probleme de energie. Vă mulțumesc!
Reporter: Bună seara, domnule premier! Pentru că ați spus că se va acționa pe brațul Bala, ei bine, acolo lucrările ar fi trebuit nu să fie începute, ci să fie finalizate în 2022. Apoi am văzut că, în 2025, s-a reluat o licitație pentru a se face lucrări, să nu ajungem fix în situația în care suntem acum. Dincolo de vinovați, pe care e clar că nu mai are rost să-i căutăm acum, se ia în calcul ca pe viitor să se facă aceste lucrări care trebuiau făcute din 2022?
Ilie Bolojan: Așa este, era un proiect vechi, care, din păcate, nu a fost pus în practică, gestionat de Ministerul Transporturilor. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi, dar, având în vedere proiectul de dezvoltare a Centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4, cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal, în aşa fel încât nivelul apei, care este necesar pentru a funcționa pompele de răcire, să fie de așa natură, încât să evite astfel de situații.
Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare. Dar asta înseamnă, așa cum ați spus, proceduri de actualizare a studiilor de fezabilitate, proceduri de licitație, care nu pot fi derulate de pe o zi pe alta, înseamnă luni de zile și apoi partea de lucrări. Dar am discutat cu domnul ministru Miruță să dispună scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi și să-l pună pe lista de priorități. Vă mulțumesc!
Reporter: Aș mai avea o întrebare, domnule premier. Astăzi, de exemplu, domnul Grindeanu a ieșit public, acuzând-o pe doamna Buzoianu că șapte hidrocentrale sunt blocate din cauza iresponsabilității doamnei Buzoianu. Sunt șapte hidrocentrale blocate de Ministerul Mediului?
Ilie Bolojan: Ascultaţi-mă, e foarte simplu să vii cu acuze de natură politică în astfel de situații. Așa cum știți, există, din păcate, multe procese care au fost generate pe probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizații de mediu, de construire și așa mai departe, dar asta nu ține de Ministerul Mediului, ci ține de instanțe, ține de cei care au contestat aceste lucrări și eu consider că, odată ce o lucrare este realizată într-o proporție foarte mare, odată ce intervenția omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia rațională este să încheiem aceste lucrări și fiecare capacitate realizată în proporție de 70%, 80%, 90%, așa cum avem câteva capacități, odată intrată în producție, ar fi un aport suplimentar la o producție de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate și la echilibrarea sistemului național. Vă rog.
Reporter: Bună seara. Ați vorbit despre un ajutor de urgență din Ucraina, despre câți MW ar fi vorba, când ar ajunge în țara noastră și care sunt costurile pentru statul român?
Ilie Bolojan: Așa cum România, în situația în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat, atunci când a fost nevoie, cote de energie în regim comercial și Ucraina, tot în regim comercial, în condiții de piață, alocă aceste cote de energie și atunci când au capacitate în rezervă, așa cum se întâmplă în această perioadă, au fost de acord să exporte practic energie electrică în România, în așa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic național. Deci sunt proceduri standard care se aplică. Transelectrica le-a aplicat de mai multe ori. Acum e o formulă de reciprocitate. Dar există un surplus de energie, o perioadă de timp, în Ucraina care poate fi exportat.
Reporter: Lucrările pe acel braț al Dunării, Bala, când vor începe, în cât timp estimați că se termină, având în vedere că avem această secetă și un val de caniculă în România?
Ilie Bolojan: Da, în momentul de față se studiază soluțiile de intervenție la fața locului și în cursul zilei de mâine se vor lua deciziile de către specialiștii de la Apele Române, de la Forțele Navale Române, pentru a putea face ceea ce este posibil în condițiile date pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea grupului 2, dar nu pot să mă antepronunț înaintea specialiștilor, mi se pare de bun simț. Astăzi se fac toate studiile legate de zonă, de șenal, de ceea ce se poate face și, foarte probabil, în cursul zilei de mâine, după amiază, veți avea date suplimentare legate de posibile intervenții în zonă.
Reporter: Și până atunci există riscul ca reactorul 2 să fie închis?
Ilie Bolojan: Din datele pe care mi le-au comunicat cei de la Nuclearelectrica, reactorul rămâne în funcțiune. Dar aici, vedeți, condițiile hidrografice din zonă, nivelul apei poate să fie influențat și, așa cum s-a anunțat zilele trecute că e posibil să se închidă și grupul 2, așa am primit asigurări că, în urma analizării condițiilor tehnice poate funcționa. Deci nu putem merge pe niște prognoze pe termen lung, lucrăm pe termen scurt. Vă rog.
Reporter: Bună seara! În martie, mai precis pe 26 martie, emiteați Ordonanța de Urgență numărul 20 prin care închideați capacități de producție pe cărbune și motivați că ar fi jalon din PNRR. Întrebarea este dacă astăzi culegem roadele unor politici proaste luate de guvernul dumneavoastră?
Ili Bolojan: Nu, guvernul pe care l-am condus a făcut totul cu bună credință și a lucrat, din punctul meu de vedere, corect pentru România. Ceea ce trebuia România să facă era, în cei patru ani de zile pe care i-a avut la dispoziție, din 2021 până în 2025, să finalizeze proiectele pentru care a primit finanțare, pentru noi centrale de gaz, pentru fotovoltaice și pentru stocare, pentru care a avut finanțarea. Din păcate, dintr-o incapacitate administrativă, din proiectări proaste, din tot felul de motive, aceste capacități nu au fost realizate. Pe cale de consecință, capacitatea de a înlocui centralele pe cărbune este limitată, dar aceste centrale pe cărbune care astăzi funcționează sunt în situația în care o parte dintre ele ar fi trebuit să fie închise, dacă s-ar fi putut înlocui cu centrale pe gaz.
Reporter: Incapacitatea administrativă a cui?
Ilie Bolojan: Incapacitatea administrativă care ține de companiile care gestionau aceste probleme, care ține de minister, care ține de toate autoritățile implicate, autorități locale, autorități centrale și așa mai departe. Aici nu e vorba de o persoană responsabilă pentru că, atunci când ai patru ani de zile la dispoziție, când proiectezi capacități care nu sunt calculate la nevoile reale, când estimezi prețuri care sunt mai mici decât cele de piață, când pregătești contracte care nu sunt fezabile, vina este mai largă. Vă mulțumesc!
Reporter: Toate acestea nu sunt în subordinea Guvernului?
Ilie Bolojan: Vă mulțumesc, vă rog!
Reporter: Bună seara. Domnule premier, chiar acum când vorbim, mai multe localități din Sibiu sunt într-o pană de curent. Ce mesaj și ce informații aveți despre acest lucru și cât de mare este riscul ca astfel de situații să se tot repete și, eventual, la o scară mult mai mare la nivelul țării?
Ilie Bolojan: Nu am aceste date pentru că am stat în ședințe, practic, de dimineață până acum și astfel de situații se întâlnesc în permanență, pot fi diferite motive, dar nu suntem în situația în care am avea probleme la o scară extinsă, dar întreruperi de curent avem întotdeauna pe spații mici, din diferite motive. Deci nu putem merge pe niște prognoze pe termen lung, lucrăm pe termen scurt. Vă rog.
Reporter: În martie, mai precis pe 26 martie, emiteați ordonanța de urgență numărul 20 prin care închideați capacități de producție pe cărbune și motivați că ar fi jalon din PNRR. Întrebarea este dacă astăzi culegem roadele unor politici proaste luate de guvernul dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Nu. Guvernul pe care l-am condus a făcut totul cu bună credință și a lucrat din punctul meu de vedere corect pentru România. Ceea ce trebuia România să facă era în cei patru ani de zile pe care i-a avut la dispoziție din 2021 până în 2025 să finalizeze proiectele pentru care a primit finanțare pentru noi centrale de gaz, pentru fotovoltaice și pentru stocare pentru care a avut finanțarea. Din păcate, dintr-o incapacitate administrativă, din proiectări proaste, din tot felul de motive, aceste capacități nu au fost realizate. Pe cale de consecință, capacitatea de a înlocui centralele pe cărbune este limitată, dar aceste centrale pe cărbune care astăzi funcționează sunt în situația în care o parte dintre ele ar fi trebuit să fie închise dacă s-ar fi putut înlocui cu centrale pe gaz.
Reporter: Din capacitatea administrativă a cui?
Ilie Bolojan: Din capacitatea administrativă care ține de companiile care gestionau aceste probleme, care ține de minister, care ține de toate autoritățile implicate, autorități locale, autorități centrale și așa mai departe. Aici nu e vorba de o persoană responsabilă pentru că atunci când ai patru ani de zile la dispoziție, când proiectezi capacități care nu sunt calculate la nevoile reale, când estimezi prețuri care sunt mai mici decât cele de piață, când pregătești contracte care nu sunt fezabile, vina este mai largă. Vă mulțumesc!
Reporter: Toate acestea nu sunt în subordinea guvernului?
Ilie Bolojan: Vă mulțumesc, vă rog!
Reporter: Domnule premier, chiar acum când vorbim, mai multe localități din Sibiu sunt într-o pană de curent. Ce mesaj și ce informații aveți despre acest lucru și cât de mare este riscul ca astfel de situații să se tot repete și eventual la o scară mult mai mare la nivelul țării?
Ilie Bolojan: Nu am aceste date pentru că am stat în ședințe practic de dimineață până acum și astfel de situații se întâlnesc în permanență. Pot fi diferite motive, dar nu suntem în situația în a avea probleme la o scară extinsă, dar întreruperi de curent avem întotdeauna pe spații mici, din diferite motive. Vă mulțumesc.
Reporter: Deci excludeți posibilitatea ca, în următoarele două săptămâni, despre care vorbeaţi și dumneavoastră, să avem astfel de cazuri la nivel național.
Ilie Bolojan: Nu exclud posibilitatea să fie întreruperi, dar nu există în momentul de față niciun fel de date care să ne ducă spre scenariile pe care le sugerați. Vă mulțumesc.
Reporter: Bună seara, domnule prim-ministru. În contextul în care s-ar putea închide și cea de-a doua unitate de la Cernavodă, în ce măsură ar putea ajuta prosumatorii? Ştim deja, de câțiva ani buni ei transmit în rețea energie electrică; în ce măsură ne pot ajuta?
Ilie Bolojan: Toți prosumatorii care au capacități de stocare ajută într-o manieră importantă, cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei, când avem un exces de producție, și pot elibera - dacă, sigur, îndeplinesc toate condițiile - în rețeaua națională ceea ce stochează, în cursul orelor de seară. Deci, toți cei care au posibilitatea de a stoca prin baterii au toate datele la dispoziție și au fost avertizați și rugați să folosească această oportunitate. Și e o decizie economică, la un moment dat, cei care au capacitate de stocare au tot interesul să vândă la orele de seară, pentru că atunci prețul este mult mai mare decât în cursul zilei. Dar, de-a lungul anilor, una din erorile, dacă pot să spun, care au fost făcute este că noi nu am stimulat zona de stocare, sau nu am condiționat finanțările pentru fotovoltaice și de stocare, în așa fel încât să fim într-o situație cum este Bulgaria, de exemplu, care importă la prânz excesul de curent ieftin de la noi și îl pot revinde seara la un preț mult mai bun. Dar, în momentul în care urgentăm toate avizările, în momentul în care am impus garanțiile pentru emiterea de ATR-uri, imediat după ce au fost impuse aceste garanții, am constatat o scădere puternică a ATR-urilor noi care se depun, a celor speculative, iar cele care aveau finanțări în spate și-au depus garanțiile și înseamnă că se vor duce la capăt. Asta este soluția, dar asta, sigur, nu se face de pe o zi pe alta, necesită timp. Estimarea mea este că, dacă ținem o linie corectă, anul viitor ar trebui să fim într-o stație incomparabil mai bună, având mult mai multe capacități de stocare, care să ne permită să atenuăm volatilitatea producției de energie în orele de seara.
Vă mulțumesc foarte mult pentru participarea la această scurtă conferință de presă, dar era un subiect important. Mulțumesc foarte mult!