Să fie coincidență? Este întrebarea care apare cu privire la cronologia a două anchete Recorder cu puternic ecou public: cazul Lia Savonea, în decembrie 2025, când Ilie Bolojan era în plin conflict cu ÎCCJ, și cazul Lucian Pahonțu, în august 2026, exact în momentul în care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar, iar USR intră într-un conflict cu Nicușor Dan. Fără dovezi pentru mai mult, rămân doar coincidențe, însă unele suficient de bine plasate încât să merite măcar o întrebare.
”M-a sunat Lia”
Reforma pensiilor magistraților, susținută puternic de Ilie Bolojan, ca premier al României, a cunoscut o puternică rezistență în special din partea Liei Savonea, în calitate de președintă a ÎCCJ. Încă de la finalul lunii noiembrie, ea anunța că va vota categoric împotriva reformei.
În 2 decembrie, prim-ministrul mergea înainte: și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților, fiind deja la a doua încercare. Prima variantă fusese declarată neconstituțională în octombrie.
În 5 decembrie, ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, ataca la CCR și această a doua variantă. Conflictul instituțional devenea foarte clar: Guvernul încerca să treacă reforma pensiilor magistraților, ÎCCJ se opunea prin toate mijloacele constituționale.
În 9 decembrie, în plină tensiune instituțională, Recorder publică ”Justiție capturată”, care lovește în plin imaginea conducerii sistemului judiciar, în special în Lia Savonea. Reacția publică a explodat, așteptându-se chiar demisia conducerii ÎCCJ.
Lia Savonea a spus, în 10 decembrie, că nu intenționează să demisioneze, acuzând o campanie de ”delegitimare”. În aceeași zi, la CCR, se discuta legea pensiilor magistraților atacată de ÎCCJ. S-a amânat.
În 11 decembrie, Ilie Bolojan declară că dacă sistemul nu și-a construit singur ”anticorpii”, politicul are responsabilitatea să intervină și să corecteze problemele.
Urmează trei zile de proteste, în care ”M-a sunat Lia” devine laitmotivul cererii demisiei șefei ÎCCJ.
Desigur, nu rezultă din această cronologie că premierul Ilie Bolojan și Recorder ar fi acționat împotriva Liei Savonea, dar putem aprecia că momentul publicării anchetei i-a picat mănușă prim-ministrului.
”Fritz nu se lasă”
Mai recent, aflăm, de la aceeași sursă - Recorder, despre ”Trecutul ascuns al generalului Pahonțu”, o anchetă puternic rostogolită în spațiul public, dar în bule închise, susținute de #rezist și susținători politici ai USR. Și aici cronologia este interesantă.
26 august 2026, ziua în care a fost publicată ancheta care-l vizează pe șeful SPP este și ziua în care este votată, în Parlament, Legea integrității, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în 28 august. Ancheta continuă în 27 august, sub titlul ”Dosarul Pahonțu: partidele tac ca la ordin”, aici fiind menționat direct primarul Timișoarei, Dominic Fritz (”Fritz nu se lasă”), despre care sursa citată scrie că a fost unul dintre primii lideri politici care au reacționat, cerând să se afle ”care sunt instituțiile care l-au acoperit” pe Pahonțu. Astfel, deși nu a fost primul, nici cel mai vocal, Recorder îl pune pe primarul Timișoarei în postura de principal lider politic care cere adevărul.
Cine ”a știut și a tăcut”. Fritz spune că ”trebuie să aflăm”
În spațiul public, este cunoscută apropierea premierului Ilie Bolojan de USR și, în speță, de Dominic Fritz, la fel cum este cunoscută adversitatea față de Nicușor Dan, președintele țării, care a reieșit inclusiv din declarații oficiale publicate pe canale instituționale de către Președinție. În recentele discuții legate de formarea unui nou Guvern, președintele Nicușor Dan a ajuns să-l acuze direct pe Ilie Bolojan că l-a mințit.
În acest context, cronologia, la pachet cu supărarea lui Dominic Fritz pe Nicușor Dan după promulgarea legii ANI (fără a mai exista scopul celor 770 de milioane din PNRR), vin să ne arate că ținta nu este șeful SPP, ci aceia care au știut și au tăcut.
”Președintele Nicușor Dan a publicat legea ANI cu tot cu amendamentul anti-Timișoara introdus de PSD și AUR” a declarat Dominic Fritz după promulgarea noii legi ANI, adăugând că, astfel, sunt ”scuipate” 52.000 de voturi ale timișorenilor.
În paralel, față de situația lui Lucian Pahonțu, spune: ”Trebuie să aflăm care au fost instituțiile care au acoperit poate acest adevăr”.
Președintele României numește directorul SPP, la propunerea CSAT. Tot președintele este cel care-l poate elibera din funcție, prin decret. Numit în 2005, de Traian Băsescu, Recorder atenționează tocmai asupra longevității lui Lucian Pahontu în conducerea SPP.
Coincidențe? Fără dovezi, nu putem vorbi despre altceva. Dar cronologia ridică întrebări.