• Două comentarii și două poze după ce Dragoș Anastasiu a plâns / foto în articol

Autor: Anca Murgoci

Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat, duminică după-amiază, demisia din funcție, precizând că nu mai poate să accepte „să fie denigrat și în acest fel să decredibilizeze imaginea Guvernului României”. Apoi a plâns.

„Dragoș Stolo”

Jurnalistul Val Vâlcu a avut un singur comentariu după ce l-a văzut plângând pe Dragoș Anastasiu: „Dragoș Stolo”. Aluzia face trimitere la un moment devenit emblematic în politica românească. Mai precis, conferința de presă din 2004 în care Theodor Stolojan anunța că starea de sănătate nu îi mai permite să continue cursa prezidențiale, iar Traian Băsescu a izbucnit în lacrimi la auzul veștii. Atunci a fost rostită celebra replică „dragă Stolo”, Băsescu părând să regrete ieșirea lui Stolojan din scenă. Mișcarea era însă una gândită în interiorul partidului, care voia să-i dea un imbold pentru noul candidat, Băsescu. 

Cât despre etichetarea „Dragoș Anastasiu, omul lui Bolojan”, în loc de comentarii... punem această poză:

După cum se poate vedea, Dragoș Anastasiu bagă capul în poză printre USR-iști, efectiv peste Oana Țoiu.

Amintim că duminică, Dragoș Anastasiu a demisionat:

„În acest moment, în acest climat, mie îmi e foarte clar că nu mai pot să ajut, că indiferent ce aș spune, ce aș face va continua procesul de denigrare, bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. Acesta este motivul pentru care, discutând cu premierul i-am spus că voi face mai mult rău, decât voi face bine, și că e momentul să fac un pas în lateral, în spate, cum vreți să-l numiți, și să demisionez”, a declarat Anastasiu, la Palatul Victoria.

El susține că plecarea sa din Guvern nu înseamnă că reforma nu trebuie să continue.

„Plecarea mea din Guvernul României, nu înseamnă că reformele nu trebuie să meargă mai departe. Am făcut pași importanți în ceea ce privește pregătirea unui pachet larg de reforme, pe șapte piloni, de la frauda fiscală, până la imaginea României, până la resursa umană, până la simplificare, digitalizare, până la reforma administrativ-teritorială. Sunt pași importanți făcuți, sunt pași importanți făcuți pe reforma companiilor de stat care produc foarte multe subvenții. Avem 15 miliarde de lei subvenții în fiecare an, pe care fiecare cetățean le suportă din buzunar și lucrul acesta trebuie să se schimbe radical”, a motivat Anastasiu.

El a făcut un apel public către premier 'să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut acum două zile în guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat'.

„Îl rog pe premierul României să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP, pentru a schimba componențele din CA-uri, pentru a reduce numărul de oameni în CA-uri, pentru a reduce din beneficiile pe care unii nemeritat, alții meritat, le au în consilii, și, în special, pentru a face indicatori de performanță relevanți. Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă. (...) Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului României. E momentul să plec, dar nu înainte de a face mai multe apeluri. Am discutat foarte mult în această perioadă cu foarte multe organizații de business patronale și etc. A fost o efervescență extraordinară. Au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum nu a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze', a afirmat Anastasiu.

El a amintit că dosarul în care a fost implicat ca martor privind darea de mită către un funcționar ANAF era public și a susținut că modul în care statul, prin organele sale de control trata firmele la vremea respectivă 'l-a obligat să accepte șpaga de supraviețuire'.

„Am fost declarat șpăgar. (...) S-a făcut un studiu, nu foarte demult, cu privire la șpăgi în România. Există două tipuri de șpăgi, există șpăgi de supraviețuire, există șpăgi de îmbogățire. Șpaga de supraviețuire e atunci când, și apropo, în anii ' 90 șpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2.000 lucrurile s-au mai sofisticat, nu se mai merge cu plicul sau cu geamantanul, se merge cu contracte de consultanță și cu alte variante de tipul ăsta. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte, până la un moment dat, după care mult mai mult facturi neplătite, pur și simplu facturi neplătite, toată zona asta de... în toată perioada asta a fost zona de frică și de supraviețuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de lei la stat. (...) Nu a fost nicio secundă când noi am făcut evaziune fiscală, avem și am avut, avem și vom avea toate veniturile înregistrate, am avut, avem și vom avea toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme în care se plătesc salariile la minim pe economie, plus un pic. (...) Niciodată, nicio secundă, în niciun moment nu a fost vorba de zona cealaltă care se cheamă îmbogățire”, a afirmat Anastasiu.