Discuția despre securitatea spațiului aerian național a revenit în centrul atenției după ce o dronă a survolat timp de 50 de minute România, fără a fi interceptată.
Nicușor Dan a explicat motivele pentru care autoritățile române au adoptat o abordare diferită față de cea poloneză, unde acțiunile similare au condus la doborârea imediată a dronelor. Acesta a categorisit partidele suveraniste, care au votat împotriva legii doborârii dronelor, "aliniate, voit sau nevoit, Moscovei".
Potrivit președintelui, legislația veche nu permitea o reacție rapidă pentru toate tipurile de aeronave, fie că era vorba despre drone, rachete sau avioane cu pilot civil sau militar. Numai după adoptarea legii din mai 2025 au fost clarificate procedurile, iar pentru drone a existat un ordin de ministru care permitea doborârea fără aprobarea prealabilă a șefilor de stat sau a conducerii militare. În cazul dronelor care au survolat România, decizia de a nu le intercepta a fost, așadar, de oportunitate și nu de incapacitate. „Pe scurt, asta a fost. Polonezii au făcut diferit în 4 din 20. Rezultatul a fost 4 din 20. Noi n-am tras pentru că, repet, a fost o decizie de oportunitate”, a explicat Nicușor Dan la Digi 24.
Întrebat dacă România va reacționa ferm în cazul unei eventuale noi intruziuni aeriene, președintele a subliniat că intervenția va fi decisă doar dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă nu este pusă în pericol populația civilă. „Bineînțeles că dacă e vorba de drone și dacă, repet, nu pui în pericol populația civilă care îi dedesubt, dacă condițiile sunt întrunite, răspunsul va fi foarte ferm. Și nu din partea României, din partea tuturor țărilor din flancul estic”, a declarat Dan.
Discuția a oferit și un cadru de reflecție asupra legilor recente privind utilizarea spațiului aerian. Deputații au votat în februarie legea care reglementează măsurile de prevenire și contracarare a utilizării neautorizate a spațiului aerian național de către drone, avioane și alte vehicule aeriene. Proiectul stabilește competențele autorităților și crează un cadru clar de cooperare între Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Serviciile de Informații și alte instituții implicate în supravegherea spațiului aerian.
Inițiativa legislativă a fost însă primită cu critici din partea unor parlamentari din opoziție. Deputați AUR și S.O.S. România au avertizat asupra potențialului de abuz și asupra riscului ca armata să fie scoasă „împotriva oricăror primejdii considerate de autorități”. În replică, reprezentanți USR au susținut că legea este absolut necesară pentru apărarea țării și pentru evitarea intruziunilor externe, subliniind că opoziția își asumă riscul de a decredibiliza instituțiile statului.
În cadrul discuției, Nicușor Dan a atras atenția și asupra contextului politic intern: unele partide au votat împotriva legii, deși aceasta oferă instrumente clare pentru protecția spațiului aerian. Președintele a remarcat că anumite direcții de acțiune ale acestor formațiuni par aliniate cu interese externe, fără a emite acuzații directe, dar indicând clar că acest lucru este un motiv de îngrijorare pentru securitatea națională. „Încă un semn că ele sunt aliniate, voit sau nevoit ori influențate de Moscova. Nu pot, nu sunt în măsură eu să spun asta. Dar că direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova, asta e clar”, a spus el.
Pe fondul acestor discuții, președintele a menționat și că există informații parțiale privind anchete în desfășurare, inclusiv rezultate parțiale ale cercetărilor Parchetului General în legătură cu acțiunile Rusiei în România. El a insistat că acestea trebuie încadrate într-un peisaj mai larg și că, dacă se confirmă, gravitatea situației va fi evaluată pe baza faptelor concrete.
Președintele a fost întrebat despre sondajele recente care plasează AUR la 40%. „Cred că sondajul ăsta este real. Adică nu e doar un sondaj. Sunt mai multe care spun cam același lucru. Nu este o mare iubire față de AUR, ci o dezamăgire, neîncredere față de partidele care au guvernat și guvernează în România. Tocmai de aceea este și sarcina noastră să recâștigăm încrederea acestor oameni”, a spus Nicușor Dan.
El a subliniat că nu este vorba în primul rând despre ideologie, ci despre neîncrederea cetățenilor și căutarea unei alternative. „E absolut legitim pentru niște oameni care văd încă corupție, care văd instituții care nu lucrează pentru oameni, care nu văd încă o perspectivă economică. E sarcina noastră să găsim soluții și ca oamenii să simtă că lucrăm pentru ei”, a adăugat președintele.
Întrebat despre declarațiile procurorului general privind rețelele implicate în susținerea lui Călin Georgescu la alegerile din 2024 și modul în care acestea s-ar fi manifestat și în 2025, șeful statului a răspuns: „Nu vorbim numai de alegerile din 2025. Vedem și după ce s-au terminat alegerile, vedem o amplificare, vedem pe rețele sociale o întreagă campanie care urmărește să sădească neîncrederea în instituțiile democratice, care amplifică tensiunile din societate și răspândește știri false. Campania asta continuă și noi trebuie, spunând adevărul, să găsim mijloacele tehnologice și de comunicare pentru a expune cât mai mult dezinformarea oamenilor și a avea o dezbatere reală”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News