Ingineria genetică, posibilă soluție a unei probleme a viitorului

Alexandru Grigoriev / 01 oct 2018 / 15:43 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

A asigura hrana pentru zece miliarde de oameni nu va fi posibil în absența unei adevărate revoluții în domeniul alimentelor.

A asigura hrana pentru zece miliarde de oameni, câți se estimează că va număra populația Pământului în 2050, reprezintă o provocare foarte serioasă. Deja toți cercetătorii au căzut de acord că acest lucru nu va fi posibil în absența unei adevărate revoluții în domeniul alimentelor. Întrebarea care deocamdată nu are un răspuns unanim este în ce va consta această revoluție. Culturile de plante modificate genetic pot constitui măcar o parte din răspuns?

Astfel ar putea fi sintetizată în doar câteva vorbe tema dezbaterii ce a avut loc la București, în cadrul Bucharest Science Festival și al Săptămânii Europene a Biotehnologiilor. Discuția a avut loc între doi reputați specialiști. Pe de o parte s-a aflat d-na Petra Jorasch, expert în biologie moleculară a plantelor, în prezent liderul echipei de advocacy al Asociației Europene a Semințelor. Domnia-sa a avut-o ca partener de discuții pe d-na Silvia Dumitrescu, vicepreședinte pentru comunicare al International Food Information Council Foundation, organizație dedicată diseminării în rîndul publicului larg a informațiilor fundamentate științific cu privire la sănătate, nutriție și siguranță alimentară, cu sediul la Washington. Dezbaterea a fost moderată de către Corina Negrea, cunoscută realizatoare de emisiuni cu teme științifice la Radio România Cultural.

Parte din public s-a transformat, în timpul manifestării, din spectator în participant la dezbatere, întrebările venite din sală au animat dezbaterea și au făcut ca informațiile prezentate să devină mai bogate și mai amănunțite. Asta cu atât mai mult cu cât în public s-au aflat și mai mulți specialiști în diverse domenii ale agriculturii, inclusiv în biotehnologii.

Evident că în cele aproape două ore, cât a durat întâlnirea, subiectul nu a putut fi nici pe departe epuizat. În schimb au fost prezentate o serie de informații de interes legate de tehnicile precise de ameliorare prin editarea genomului și de potențialul acestora. Între altele s-a reiterat faptul că ingineria genetică nu reprezintă decât calea modernă și mult mai rapidă de realizare a unor soiuri și hibrizi care în mod tradițional se obțineau în urma unei lungi serii de încrucișări dirijate. Selectarea unor hibrizi și încrucișarea lor, în scopul obținerii unor plante cu calități superioare, a fost practicată de către agricultori încă din cele mai vechi timpuri. La ora actuală, culturile modificate genetic sunt agreate în mai multe țări ale lumii. Rezultatele au demonstrat că ele aduc o serie lungă de beneficii, căci în urma modificărilor au devenit mai rezistente la unii dăunători specifici, și, mai important, la constrângerile de mediu cauzate de modificările climatice. Pe de altă parte, atât studiile prealabile autorizării folosirii OMG-urilor, cât și experiența ulterioară, au demonstrat că nu reprezintă nici un fel de pericol pentru sănătate și nici pentru mediu. Ba dimpotrivă, în ceea ce privește mediul au reprezentat un beneficiu, având în vedere că implică o reducere a cantității de pesticide utilizate, au subliniat specialiștii.

În ceea ce privește însă acceptarea de către societate și de către autoritățile de reglementare, aceasta este o chestiune care ține în primul rând de diseminarea pe scară largă a rezultatelor cercetării științifice legate de siguranța alimentelor obținute din ele. Această informație, însă, trebuie transmisă astfel încât ea să poată fi pricepută și asimilată de către public, au subliniat cele două vorbitoare.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24