Nu se află, însă, într-un salon, ci într-o mansardă, la Sântana. Cămașă albă, cravată. Nici la costum, ca un candidat la o întrunire electorală, nici în tricou sau trening, ca audiența. În fundul sălii, o orchestră de nunți cântă o populară, cu versuri șchioape, adaptate momentului electoral: " Aici este sărbătoare/ Fiindcă USR-ul are/Pe Dan Barna invitat, măi, măi/ Mai de seamă candidat". Patriotism altoit cu ceva cult al personalității, ca pe vremea când ciuma roșie era Ceaușescu, nu Dragnea.
Barna se ridică și face o baie de mulțime, sau mai degrabă un dușuleț, fiindcă mulțimea e cam subțire: vreo 40 de oameni, inclusiv fotograful și orchestra. Câțiva strigă "Barna, președinte!" și aplaudă ritmic. Boxele amplifică scandările anemice. Camera îl urmează, dezvăluind câteva scaune goale și posteriorul unui tip care trebăluiește la cablurile dintre boxe și Yamaha. Oamenii își terminaseră numărul și strângeau să plece, poate chiar la o nuntă.
Solistul mai bagă încă un Doamne-ajută, ca la finalul melodiei. Asta îmi amintește că Barna nu și-a făcut cruce, ci a dat din cap, de parcă îl salutase guristul când a spus Doamne-ajută! Oricum, a fost un gest de apreciere: n-a scuipat în sân și n-a cerut spitale, în loc de catedrale.
Dar, stai, poate că acest eveniment este gândit tocmai pentru alegătorul cu frica lui Dumnezeu, care plânge când Cântă cucu-n Bucovina și merge la nunți în urbanul mic, de unde ar mai avea nevoie de voturi Dan Barna.
Electoratul tânăr și corporatist din urbanul mare nu știe ce sunt aplauzele puternice, prelungite, deci candidatul n-are ce pierde, pe partea asta. Iar dacă atrage puțin atenția electoratului din rural, se cheamă că a punctat în cursa pentru Cotroceni, nu că s-a făcut de râs în mansarda din Sântana.
Nu există publicitate negativă, doar publicitate. Și sunt atâtea segmente de public de exploatat, dacă nu ți-e teamă de ridicol. Cum ar fi să-ți imprimi fața pe un tort, pe care să ți-l arunci apoi în cap?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
