Rectorul Universității Naționale de Muzică din București, prof. univ. dr. Diana Asinefta Moș, avertizează că dezvoltarea accelerată a Inteligenței Artificiale (AI) ar putea pune în pericol viitorul profesional al muzicienilor, dacă sistemul educațional nu se adaptează din timp noilor realități tehnologice.
Pandemia, perioada care a adus schimbări în mediul universitar
Diana Moș a explicat dificultățile întâmpinate în perioada pandemiei și modul în care Universitatea Națională de Muzică din București s-a adaptat rapid noilor condiții, pentru a asigura continuitatea tuturor activităților academice și artistice.
„Ce se înseamnă tehnologia, digitalizarea pentru un muzician în ziua de astăzi? Universitatea noastră tocmai ce a finalizat un proiect din PNRR privind digitalizarea. De ce am participat la acest proiect care s-a dovedit a fi extrem de benefic și necesar? Pe noi, pandemia ne-a surprins cu o singură cameră video, care era sub performanțele oricărui smartphone de calitate medie. A trebuit, rapid, să ne descurcăm în acea situație. Sigur, am cumpărat imediat ce am putut, niște sisteme de transmisie, de streaming, lucruri performante față de ce aveam noi înainte. Și am reușit să asigurăm un proces educațional decent în timpul pandemiei.
Însă, cu toate eforturile noastre, am ajuns la o limită. În trei luni, am hotărât că, pentru învățământul muzical, nu se poate continua în sistem online - cel puțin nu pentru disciplinele de specialitate, pentru că oricare platforme existente aveau o întârziere extrem de supărătoare, care făcea imposibilă comunicarea în timp real. A trecut și vremea pandemiei, în trei luni am început cursurile în sistem fizic luându-ne toate măsurile de protecție. Când a fost acest proiect PNRR pe digitalizare, am convenit cu toții că merită să facem toate eforturile pentru a ne moderniza infrastructura, pentru a avea WI-FI performant, pentru a ne cumpăra echipamente, pentru a avea toate device-urile de care avem în viața uzuală.
MVTP, un instrument foarte important
Un instrument foarte important pentru noi este acest MVTP (Modular Visual Transmission Platform), care asigură o transmitere în timp real cu o latență foarte scăzută. Sistemul are o latență de trei milisecunde, unde se mai adaugă și latența sistemului de vreo 30 de milisecunde. Deci poate să asigure niște lucruri care, pentru mine, au fost impresionante.
O pianistă de la noi, de la București, a cântat împreună cu o cântăreață de la Haga și cu alt instrumentist de la Viena, cu o performanță asemănătoare unui concert transmis chiar în fața ochilor, în timp real. Acest lucru, pentru o universitate care este, în același timp, parte a unei alianțe europene, poate să însemne un instrument foarte prețios. Le dăm acces studenților noștri la profesori pentru care nu trebuie să meargă în partea cealaltă a continentului, ci poate îl acceseze direct, în timp real. Nu ne propunem în niciun caz să facem concerte, recitaluri în această formă, pentru că cea mai prețioasă formă de interacțiune este cea efectivă, vie, petrecută în timp real. Dar poate fi un instrument foarte prețios!”, a spus prof. univ. dr. Diana Asinefta Moș, prezentă la „Conferința Universităților, ediția a VI-a: Inteligența artificială în Educație-soluție sau problemă?”, organizată de DC Media Group.
Pericolele Inteligenței Artificiale: Cum pot muzicienii să concureze cu AI
Prof. univ. dr. Diana Asinefta Moș a punctat, însă, mai multe riscuri pe care le aduce dezvoltarea rapidă a Inteligenței Artificiale pentru viitorul muzicienilor, ridicând o serie de întrebări importante.
„Inteligența Artificială, în ziua de astăzi, poate să pună o mulțime de probleme - să aducă imense beneficii, dar, în același timp, pentru noi, ca muzicieni, am ascultat de multe ori muzici pe care nu le distingeai dacă sunt făcute de om sau de mașină. Și este un lucru tulburător. Muzicieni cu urechea fină, care chiar sunt competenți, nu au putut distinge ce era făcut de om și ce era făcut de mașină. Și mă refer aici atât la nivelul compoziției muzicale, cât și la nivelul interpretării. Asta poate să ridice, în viitor, serioase probleme pentru noi. S-ar putea să formăm muzicieni care să nu-și mai aibă locul pe piața muncii.
Prof. univ. dr. Diana Asinefta Moș: Riscăm să formăm generații care nu-și vor mai găsi locul pe piața muncii
Pe de o parte, suntem conștienți că trebuie să conservăm un întreg mod de a fi și de a produce un act cultural - probabil că nu întâmplător se numesc Conservatoare instituțiile de învățământ specializate. Cu toate eforturile care s-au făcut de a găsi alte modalități de educație - nu acea clasică de unu la unu, unde maestrul își învață elevul/studentul - nu s-au reușit performanțele și calitatea sistemului clasic de învățământ.
În același timp, însă, vedem că mașinile, grație unor algoritmi, care devin din ce în ce mai performanți și mai umanizați, reușesc să reproducă, cel puțin la nivel comercial, lucruri care pot să ne scoată din competiție generații întregi de profesioniști. Și atunci va trebui să ne punem foarte serios problema, pe viitor, cum ne adaptăm.
Trebuie să știm, în primul rând, ce fel de întrebări să punem acestor mașinării inteligente, astfel încât să ne devină instrumente prețioase. Și va trebui să ne gândim ce le vom oferi studenților noștri în viitor, ca să nu fie niște victime îndepărtate de concurența existentă și să se folosească de aceste instrumente ca să poată să supraviețuiască în lumea viitorului. Cum va suna muzica viitorului? Cum va fi compusă? Cum va fi interpretată? sunt niște întrebări tulburătoare, dar pe care trebuie să ni le punem acum. Altfel, riscăm să formăm generații care nu-și vor mai găsi locul pe piața muncii și în viața noastră”, a mai spus prof. univ. dr. Diana Asinefta Moș.
Lolita Cercel, personaj creat cu ajutorul AI
Lolita Cercel este un proiect muzical creat cu ajutorul AI, care a devenit viral în România pe rețelele de socializare. În spatele personajului se află un creator uman, care folosește numele „Tom”, iar vocea, muzica și videoclipurile sunt generate cu ajutorul AI.
Succesul ei a atras rapid atenția publicului la începutul acestui an, dar și controverse în industria muzicală. Proiectul Lolita a stârnit discuții legate de autenticitate și utilizarea AI în artă.